Ceața mentală în COVID de lungă durată este legată de funcția pulmonară

Un studiu prezentat la viitoarea întâlnire anuală a Societății Radiologice din America de Nord (RSNA) sugerează că, la pacienții cu "COVID de lungă durată" (long COVID), o scădere a schimbului de gaze pulmonare ar putea fi asociată cu afectarea funcției cognitive. COVID de lungă durată este termenul folosit pentru a descrie simptomele persistente care apar la unele persoane după infecția inițială cu COVID-19. Potrivit Centrului Național pentru Statistici de Sănătate din SUA, aproximativ 17,6% dintre adulții americani au experimentat această afecțiune.
Simptomele COVID lung pot varia semnificativ și includ dificultăți de concentrare (cunoscut sub numele de „ceață mentală”), modificări ale mirosului sau gustului, oboseală, dureri articulare sau musculare, dispnee (senzație de respirație scurtă), simptome digestive și altele. Aceste simptome pot persista săptămâni, luni sau chiar ani după infecția inițială.

Cercetătorii de la Universitatea din Iowa au dorit să investigheze dacă există o legătură între funcția pulmonară și afectarea cognitivă la pacienții cu COVID de lungă durată. Pentru aceasta, au evaluat asocierile dintre schimbul de gaze la nivel pulmonar, măsurat prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) cu xenon hiperpolarizat, structura și funcția creierului, analizate prin IRM cerebrală, și performanțele cognitive ale pacienților.

Acesta este primul studiu care utilizează IRM pentru a evalua în mod simultan funcția pulmonară și cerebrală pentru a investiga relația dintre acestea în contextul COVID de lungă durată. Keegan Staab, autorul principal al studiului, a subliniat noutatea abordării, care combină mai multe tipuri de imagistică pentru a studia relațiile dintre organe într-o populație afectată de această boală.

Echipa de cercetare a recrutat 12 pacienți (10 femei și 2 bărbați) cu vârsta mediană de 59 de ani, care prezentau dispnee persistentă și/sau oboseală după vindecarea infecției acute cu COVID-19. Aceștia au fost supuși unor teste avansate, inclusiv IRM pulmonară cu xenon-129 hiperpolarizat, care permite măsurători detaliate ale ventilației și schimbului de gaze, și IRM cerebrală pentru a evalua structura și funcția creierului. De asemenea, au fost efectuate teste de funcție pulmonară și teste cognitive.

Rezultatele au arătat că pacienții cu un schimb de gaze pulmonare redus au prezentat și disfuncții cognitive, precum și volume mai mici de substanță cenușie și albă în creier. În plus, s-a observat o asociere semnificativă între creșterea fluxului sanguin cerebral și scăderea schimbului de gaze la nivel pulmonar la pacienții cu COVID de lungă durată.

Aceste descoperiri sugerează că există o relație potențial cauzală între disfuncția pulmonară și cea cognitivă la pacienții cu COVID de lungă durată. Sean B. Fain, autorul senior al studiului, a menționat că, dacă aceste rezultate pot fi generalizate la întreaga populație cu COVID de lungă durată, ar putea indica strategii de tratament care să vizeze îmbunătățirea schimbului de gaze pentru a ameliora funcția cognitivă.

Un aspect important al studiului este utilizarea tehnologiei avansate de imagistică cu xenon-129 hiperpolarizat. Această metodă oferă informații detaliate despre funcția pulmonară și poate fi mai sensibilă la leziunile pulmonare decât testele respiratorii standard, fiind astfel mai adecvată pentru studierea COVID de lungă durată, unde pacienții au adesea teste respiratorii normale.

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază necesitatea unor studii mai ample pentru a investiga în profunzime asocierea dintre schimbul de gaze și fluxul sanguin cerebral în contextul COVID de lungă durată. Ei speculează că relația observată ar putea fi un mecanism compensator, în care funcția pulmonară redusă este compensată de un debit cardiac mai mare și o perfuzie cerebrală crescută. Alternativ, mecanismul de boală care afectează schimbul de gaze pulmonare ar putea duce și la creșterea perfuziei cerebrale prin leziuni vasculare atât în plămâni, cât și în creier.

În concluzie, anomaliile în schimbul de gaze pulmonare ar putea servi ca indicatori pentru identificarea pacienților cu COVID de lungă durată care necesită tratament suplimentar sau management pe termen lung. Acest studiu deschide noi direcții de cercetare pentru înțelegerea mecanismelor prin care COVID de lungă durată afectează diferite organe și pentru dezvoltarea de strategii terapeutice eficiente.

sursa: Science Daily

Data actualizare: 02-12-2024 | creare: 02-12-2024 | Vizite: 116

Bibliografie

Long COVID brain fog linked to lung function, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2024/11/241127004159.htm

Image by kalhh on Pixabay

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Studiu: 32% dintre adulții cu COVID-19 au dezvoltat o altă afecțiune în lunile care au succedat infecția

Aproape o treime dintre adulții în vârstă infectați cu virusul SARS-CoV-2 în 2020 au dezvoltat cel puțin o n...

Cercetătorii au descoperit mecanismul care explică de ce pacienții cu COVID-19 își pierd simțul mirosului

Infecția cu virusul SARS-CoV-2 reduce indirect acțiunea receptorilor olfactivi (OR), proteinele de pe suprafața ...

Rețeaua de canalizare - o poartă spre pandemia cu noul coronavirus

Cel puțin două studii au dezvăluit prezența noului coronavirus în canalizarea din Franța și din Australia. (...

SARS-CoV-2 în timpul sarcinii - noi descoperiri
Un studiu de faza a 2-a asupra vaccinului pentru COVID-19
Efectele COVID-19 persistente asupra adolescenților, documentate într-un studiu amplu
Vaccinurile împotriva COVID-19, eficiență semnificativ redusă împotriva mutației sud-africane

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Long covid sau sindromul post-Covid-19

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Scăderea performanței cardiace, o potențială cauză pentru dispneea observată la pacienții cu COVID-19 lung

Pacienții vindecați de COVID-19 care continuă să prezinte dificultăți de respirație în timpul activit�...

Vaccinarea poate reduce riscul de long COVID-19

Un studiu de cohortă la nivel comunitar arată modificări importante în traiectoria simptomelor de lungă d...

92% dintre pacienții cu COVID-19 sever prezintă simptome ale bolii la un an de la externare

Un studiu de cohortă privind traseele de îngrijire ulterioară COVID-19 și rezultatele pe termen lung în cadrul...

7 din 10 pacienți internați cu COVID-19 continuă să prezinte simptome la un an distanță

O singură doză de vaccin ARNm nu reduce riscul potențial de a dezvolta simptome pe termen lung în urma COVID-19

O nouă evaluare a severității asupra calității vieții ale simptomelor persistente a noului SARS-CoV-2

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum