Cercetările leagă bacteriile parodontale de agravarea artritei reumatoide

Un studiu recent publicat în International Journal of Oral Science abordează impactul infecției sistemice cu bacteria Aggregatibacter actinomycetemcomitans asupra artritei, evidențiind un mecanism specific prin care activarea inflamazomilor de către această bacterie agravează artrita. Cercetările s-au concentrat pe modul în care caspaza-11, o componentă cheie a inflamazomilor, mediază răspunsul inflamator în macrofage, contribuind la progresia artritei.


Studiul a folosit un model de artrită indusă chimic (CAIA) la șoareci pentru a investiga cum infecția cu A. actinomycetemcomitans influențează severitatea artritei. Rezultatele arată că infecția cu această bacterie duce la o creștere semnificativă a severității artritei comparativ cu grupurile de control, și acest efect este asociat cu o secreție crescută de interleukin-1 beta (IL-1β) de către celulele fagocitare, în special macrofagele.

O descoperire cheie a fost că A. actinomycetemcomitans activează inflamazomul NLRP3 într-un mod dependent de caspaza-11, care nu este doar o parte a căii clasice de activare a inflamazomului, ci și un important mediator al răspunsului non-canonic care implică recunoașterea lipopolizaharidelor (LPS) bacteriene de către celulele gazdă. Aceasta sugerează că LPS-ul bacterian joacă un rol crucial în patogeneza artritei prin activarea inflamazomului și că această cale poate fi o țintă terapeutică valoroasă.

Un alt aspect important al studiului a fost utilizarea de lipozomi conținând clodronat pentru a „goli” macrofagele, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a severității artritei în modelele infectate, subliniind rolul central al macrofagelor în medierea răspunsului inflamator la această infecție.

În plus, studiul a testat eficacitatea unor inhibitori specifici, cum ar fi anticorpi împotriva CD11b și clorochina, în suprimarea activării inflamazomului și a artritei induse. Rezultatele indică faptul că inhibarea specifică a căilor de activare a inflamazomului poate fi o strategie promițătoare pentru tratamentul artritei asociate cu infecții bacteriene.

În concluzie, cercetările demonstrează un mecanism specific prin care A. actinomycetemcomitans contribuie la exacerabarea artritei și oferă o bază pentru explorarea terapiilor noi care țintesc căile inflamatorii specifice activării inflamazomilor în contextul bolilor autoimune inflamatorii. Aceste descoperiri subliniază importanța continuării cercetărilor pentru a înțelege mai bine legăturile dintre infecțiile bacteriene și artrita autoimună, deschizând calea pentru dezvoltarea unor tratamente noi și mai eficiente.

sursa: News Medical