Efectul mănușilor încălzite în osteoartrita mâinilor

Într-un studiu recent publicat în BMJ (2024), cercetătorii au evaluat efectele mănușilor încălzite asupra durerii și rigidității în osteoartrita (OA) mâinilor. Deși tratamentele medicamentoase și intervențiile chirurgicale sunt utilizate în osteoartrită, există încă o nevoie de terapii suplimentare, non-farmacologice, care să amelioreze simptomele și să îmbunătățească funcționalitatea. Studiul de față a pornit de la observația că aplicarea locală de căldură poate reduce inflamația și durerea prin îmbunătățirea fluxului sangvin, a oxigenării și aportului de nutrienți la nivelul structurilor articulare.

Date obiective din studiu

• Au fost incluse 186 de persoane cu osteoartrita mâinilor, confirmată conform criteriilor American College of Rheumatology (ACR).
• Vârsta medie a participanților a fost de 71 de ani, iar 87% au fost femei.
• Scorul AUSCAN (Australian/Canadian Osteoarthritis Hand Index) al participanților era de minimum 40, indicând un nivel semnificativ de disconfort și disfuncție la nivelul mâinilor.
• Durata mediană a osteoartritei a fost de aproximativ 10 ani.
• Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: un grup care a primit mănuși electrice funcționale (mănuși încălzite) și un grup martor (mănuși fără încălzire reală, dar care aveau led-uri și aspect identic).
• Studiul s-a desfășurat pe parcursul a șase săptămâni, în perioada de iarnă.
• Toți participanții au fost rugați să poarte zilnic mănușile pentru cel puțin 15 minute (ideal, în momentele cu simptomatologie mai pronunțată) și să noteze durata utilizării.
• Mănușile încălzite erau alimentate de o baterie și puteau fi ajustate la diferite niveluri de intensitate a căldurii.
• Grupul sham a primit mănuși cu aceeași formă și indicatori led, dar fără încălzire reală.
• Obiectivul principal a fost modificarea scorurilor de durere și funcționalitate (AUSCAN).
• Scorul VAS (visual analog score) pentru simptomatologia mâinilor și măsurătorile de forță de strângere (grip strength) au constituit măsurători secundare.
• Frecvența administrării medicamentelor analgezice a fost, de asemenea, monitorizată la începutul și la sfârșitul studiului.

Rezultate

• Participanții din ambele grupuri au utilizat mănușile, în medie, 37-38 din cele 42 de zile ale perioadei de studiu.
• Durata medie zilnică a fost de 37 de minute în grupul cu mănuși încălzite și de 25 de minute în grupul sham.
• Majoritatea participanților au preferat setarea de intensitate maximă pentru obținerea unui efect termic mai pronunțat.
• Durerea (scor AUSCAN) a scăzut cu aproximativ 6 puncte mai mult în grupul cu mănuși încălzite decât în grupul sham, diferență semnificativă statistic.
• Funcționalitatea (scor AUSCAN funcție) s-a ameliorat cu -6,3 puncte în grupul cu mănuși încălzite vs. -3,3 puncte în grupul sham, fără să atingă însă pragul de semnificație statistică.
• Rigiditatea (scor AUSCAN stiffness) a scăzut cu 6,3 puncte mai mult în grupul cu mănuși încălzite.
• Nu au fost observate diferențe semnificative în scorul VAS sau în forța de strângere între cele două grupuri.
• Utilizarea medicamentelor analgezice a scăzut ușor în ambele grupuri, de la 42% la 36% în grupul cu mănuși încălzite și de la 50% la 46% în grupul sham.
• Studiul nu a putut controla complet entuziasmul sau așteptările participanților (efectul placebo), factor important pentru măsurătorile auto-raportate.

Concluzii și implicații clinice

• Utilizarea mănușilor încălzite pare să ofere o ameliorare semnificativă și sigură a durerii și rigidității.
• Deși ameliorarea durerii și a rigidității ar putea sugera îmbunătățiri funcționale, studiul nu a demonstrat un beneficiu statistic semnificativ asupra funcționalității.
• Folosirea mănușilor încălzite cu baterie este o intervenție non-farmacologică simplă, riscurile fiind minime.
• Pentru rezultate robuste asupra funcționalității și pentru a se stabili durabilitatea beneficiilor, sunt necesare studii cu durată mai lungă și populații mai diverse.
• Efectul placebo este greu de separat de efectul propriu-zis al căldurii, așadar viitoare cercetări ar putea include parametri biologici (de exemplu, markeri inflamatori) pentru a confirma beneficiile încălzirii locale.