Ce se întamplă cu corpul tău când dormi
Autor: Vasiliu Alina
Calitatea somnului afectează modul în care arătăm, cum ne simÈ›im È™i cum efectuăm sarcinile de zi cu zi. Pentru a profita de beneficiile somnului este important să respectăm perioada indicată de somn. Dacă durata somnului este scurtă, corpul nu are timp să finalizeze toate fazele necesare pentru reparaÈ›ia musculară, consolidarea memoriei È™i eliberarea hormonilor care reglează creÈ™terea È™i pofta de mâncare. (1)
Stadiile somnului
Somnul de tip non-REM
Fiecare ciclu de somn începe cu stadiul 1 al somnului non-REM. Există È™i excepÈ›ii la persoanele cu tulburări de somn. Acest stadiu de somn durează în medie câteva minute, constituie maximum 5 % din somnul total iar trezirea se face uÈ™or la stimuli auditivi È™i tactili.
Stadiul 2 non-REM durează între 10-20 de minute. Stadiul 2 reprezintă aproximativ 50% din timpul total de somn. Trezirea se face la stimuli mai puternici.
Stadiile 3 È™i 4 se întâlnesc la începutul fazei de somn non-REM. Stadiul 3 durează o perioadă scurtă de câteva minute È™i reprezintă în medie cam 5 % din somnul total. Stadiul 4 durează în medie 20-40 de minute în primul ciclu de somn È™i reprezintă până la 15% din somnul total.
Somnul de tip REM
Este un somn de tip profund, în care dispare tonusul muscular, precum È™i reflexele. Durata somnului REM este de câteva minute în primul ciclu. În această perioadă de somn REM se produc visele. (2)
Schimbări fiziologice în timpul somnului
Activitatea creierului
Timp de secole, medicii credeau că somnul era o perioadă de inactivitate a creierului, dar cercetările din ultimii 60 de ani au arătat că creierul rămâne activ în timpul somnului.
În timpul somnului REM există o creÈ™tere a frecvenÈ›ei de ardere a majorității neuronilor din creier, comparativ cu somnul non-REM. De fapt, creierul în tmpul somnului REM poate fi chiar mai activ decât atunci când suntem treji.
La toate mamiferele È™i multe alte animale, somnul poate fi definit în acelaÈ™i mod în care definim somnul pentru oameni. Cu toate acestea, există unele diferenÈ›e notabile între specii. Când oamenii dorm, întregul creier este implicat. Pe de altă parte, delfinii È™i balenele, spre exemplu au nevoie să-È™i păstreze conÈ™tiinÈ›a pentru a putea să respire în timpul somnului.
Temperatura corpului
Prin intermediul unui proces cunoscut sub numele de termoreglare, temperatura corpului nostru este controlată de mecanisme precum tremurul, transpiraÈ›ia È™i schimbarea fluxului de sânge către piele, astfel încât temperatura corpului să fluctueze minim.
Chiar înainte de a adormi, trupurile noastre încep să piardă căldură în mediul înconjurător, iar unii cercetători cred că acest fapt contribuie la inducerea somnului.
În timpul somnului, temperatura este mai redusă, cu 0,5 până la 1°C. Ca rezultat, folosim mai puÈ›ină energie pentru a menÈ›ine temperatura corpului. S-a emis ipoteza că una dintre funcÈ›iile primare ale somnului este aceea de a conserva energia în acest fel.
Modificări ale respirației
RespiraÈ›ia se schimbă, de asemenea în timpul somnului. Când suntem treji, respiraÈ›ia este, de obicei, destul de neregulată, deoarece este afectată de vorbire, emoÈ›ii, exerciÈ›ii, postură È™i alÈ›i factori.
Pe măsură ce trecem de la starea de veghe la cea de somn, rata respiraÈ›iei se micÈ™orează progresiv È™i devine foarte regulată. Cu toate acestea, în timpul somnului REM, respiraÈ›ia devine din nou variabilă.
Activitatea cardiovasculară
În comparaÈ›ie cu starea de veghe, în timpul somnului non-REM există o reducere generală a ritmului cardiac È™i a tensiunii arteriale. În timpul somnului REM există totuÈ™i, o variaÈ›ie mai pronunÈ›ată a activității cardiovasculare, cu creÈ™teri ale tensiunii arteriale È™i ale frecvenÈ›ei cardiace.
Activitatea fiziologică crescută în timpul somnului
În cea mai mare parte, multe activități fiziologice sunt reduse în timpul somnului. De exemplu, funcÈ›ia renală încetineÈ™te È™i producÈ›ia de urină este scăzută. Cu toate acestea, unele procese fiziologice pot fi menÈ›inute sau chiar accentuate în timpul somnului. De exemplu, una dintre cele mai mari schimbări induse de somn este o producÈ›ie crescută a hormonului de creÈ™tere. Anumite activități fiziologice asociate cu digestia, reparaÈ›ia celulară È™i creÈ™terea sunt adesea mai mari în timpul somnului, sugerând că reparaÈ›ia È™i creÈ™terea celulelor sunt o funcÈ›ie importantă a somnului.
Visele
Una dintre cele mai notabile, dar cel mai puÈ›in înÈ›elese caracteristici ale somnului este starea de visare, în timpul căreia gândurile noastre urmează secvenÈ›e bizare È™i aparent ilogice È™i uneori legate de experienÈ›ele adunate în timpul vegherii.
Diferitele explicaÈ›ii pentru apariÈ›ia viselor, precum È™i sensul viselor, au fost oferite de filozofi È™i psihologi de-a lungul istoriei. În ciuda acestora sau a cercetărilor È™tiinÈ›ifice recente ale viselor, acestea rămân în continuare un mister. (3)
Lucruri ciudate pe care le poÈ›i face în somn
Te simÈ›i de parcă ai cădea în gol
În termeni medicali, aceste tresăriri sunt numite mioclonii hipnagogice, iar până la 70% dintre oameni le experimentează ocazional. Nimeni nu È™tie exact de ce apar, dar potrivit National Sleep Foundation, o teorie sugerează că acestea se întâmplă ca urmare a unei „scăderi naturale a activității sistemului nervos ce apare pe măsură ce adormiÈ›i”.
PoÈ›i merge în somn
Acesta se produce în timpul celor mai profunde etape ale somnului non-REM. DeÈ™i nimeni nu poate dovedi cauzele exacte ale somnambulismului, unii oameni de È™tiință susÈ›in că acesta apare atunci când creierul încearcă să treacă direct de la stadiul non-REM profund la starea de veghe, în loc să treacă prin ciclul normal de somn.
PoÈ›i vorbi în somn
DeÈ™i gura È™i acordurile voastre vocale sunt de obicei inactive, vorbitul în somn poate apărea în trecerea de la o etapă de somn la alta. În timp ce vorbitul cronic în somn este considerat a fi o tulburare de somn, vorbirea sporadică în timpul somnului este destul de comună.
Sforăitul
În timpul somnului, muÈ™chii gâtului se relaxează È™i gâtul devine mai îngust. Pe măsură ce respiraÈ›i, pereÈ›ii gâtului vibrează. Aceste vibraÈ›ii produc sunetele specifice sforăitului. Potrivit National Sleep Foundation, cu cât sunt mai înguste căile aeriene, cu atât este mai mare vibraÈ›ia È™i cu atât mai accentuat va fi sforăitul.
Flatulență și gaze la stomac
Există o mai mare probabilitate să aveÈ›i gaze intestinale la stomac atunci când dormiÈ›i, pentru că toÈ›i muÈ™chii corpului sunt relaxaÈ›i, inclusiv sfincterul anal.
SimÈ›ul mirosului este scăzut în timp ce dormi
Acesta este motivul pentru care au fost inventate alarmele de incendiu, deoarece, în timpul somnului nu puteÈ›i mirosi fumul. Multe studii au arătat că, în timp ce zgomotul te poate trezi, mirosurile nu pot.
Mușchii sunt temporar paralizați
Potrivit departamentului de medicamente pentru somn de la Harvard, paralizia temporară a muÈ™chilor este consideră a fi o barieră neurologică care ne împiedică să „acÈ›ionăm” atunci când visăm.
Pielea ta produce mai mult colagen
În timpul somnului, există o creÈ™tere a anumitor procese corporale legate de repararea È™i creÈ™terea celulelor, inclusiv cea a colagenului din piele.
Uiți informațiile inutile
În timpul somnului, orice detalii inutile ne părăsesc, făcând loc pentru informaÈ›ii viitoare. Potrivit unor cercetări, creierul dispune de amintiri vechi prin intermediul sinapselor, dar, în timpul somnului, sinapsele sunt tăiate făcând astfel mai mult spaÈ›iu în creier. (4)
ScrâÈ™nirea dinÈ›ilor È™i încleÈ™tarea maxilarului
ScrâÈ™nirea dinÈ›ilor este legată de stres È™i este posibil să nu realizaÈ›i că o faceÈ›i în somn, potrivit Best Health. Durerea facială inexplicabilă, dureri de urechi sau sensibilitate în apropierea maxilarului ar putea fi semnele scrâÈ™nirii dinÈ›ilor. ÎncleÈ™tarea maxilarului poate duce la probleme cu dinÈ›ii, maxilarul È™i articulaÈ›iile.
Sindrom de cap explodant
Potrivit American Sleep Association, persoanele care suferă de această tulburare pot auzi zgomote puternice când dormi sau când se trezesc. Acest sinfrom poate fi asemănător zgomotului produs de o explozie, un accident de aviaÈ›ie sau al unei împuÈ™cături. (5)
2. WHAT HAPPENS WHEN YOU SLEEP?. UrL: https://sleepfoundation.org/how-sleep-works/what-happens-when-you-sleep
3. The Characteristics of Sleep. Url: https://healthysleep.med.harvard.edu/healthy/science/what/characteristics
4. Ultrastructural evidence for synaptic scaling across the wake/sleep cycle. Url: https://science.sciencemag.org/content/355/6324/507
5. 17 Strange Things That Can Happen to Your Body While You Sleep. Url: https://www.rd.com/health/wellness/sleep-effects-body/
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Hipersomnia - somnolenta excesiva
- Insomnia primara
- Narcolepsia
- Somnambulismul
- Tulburarea ritmului circadian de somn
- Tulburarile somnului la femei
- Parasomniile
- Apneea obstructiva in somn
- Sforaitul (Roncopatia)
- Tulburarile de somn la copii
- Somnul
- Poziții sănătoase pentru somn
- Insomnie
- Coșmar
- Alimente care pot afecta somnul
- Somnul
- Ce simptome da risolept... solutie?
- Somn de student
- Neliniste si leganat in timpul somnului
- Viermisori???
- Trecutul imi macina viata si somnul
- Cum as putea sa scap de insomnie?
- Rispolept consta, cipralex, torendo
- Somn agitat, adorm si ma trezesc si iar adorm...
- Cate ore, minim trebuie sa dorm?
- Tresăriri dese în somn, băiat - 16 ani