Ce faci când copilul nu respiră bine (nu poate să respire)?

Ce faci când copilul nu respiră bine (nu poate să respire)?

©

Autor:

Ce faci când copilul nu respiră bine (nu poate să respire)?

Experimentarea dificultăților la respiraÈ›ie descrie disconfortul în respiraÈ›ie È™i senzaÈ›ia de respiraÈ›ie incompletă. Acest lucru se poate dezvolta treptat sau poate apărea brusc. Problemele uÈ™oare de respiraÈ›ie, cum ar fi oboseala după o clasă de aerobic, nu se încadrează în această categorie.

Dificultățile de respirație pot fi cauzate de multe condiții diferite. Ele se pot dezvolta, de asemenea, ca urmare a stresului și a anxietății.

Sistemul respirator superior

Sistemul respirator superior include nasul, gura, sinusurile È™i gâtul. Un copil cu o infecÈ›ie respiratorie superioară se poate simÈ›i incomod, poate prezenta semne de congestie.

Sistemul respirator inferior

Sistemul respirator inferior include tuburile bronhiale È™i plămânii. Problemele respiratorii sunt mai puÈ›in frecvente în sistemul respirator inferior decât în ​​sistemul respirator superior. (1)

Simptomele unei probleme respiratorii inferioare (tubul bronÈ™ic È™i plămânii) sunt, de obicei, mai severe decât simptomele unei probleme respiratorii superioare. Un copil cu o problemă respiratorie inferioară este mai probabil să solicite o vizită la medic decât un copil cu o problemă respiratorie superioară.

Semne de disconfort respirator la copii

Copiii cu dificultăți de respiraÈ›ie prezintă deseori semne că nu primesc oxigen suficient, indicând stres respirator. Mai jos este o listă a unor semne care pot indica faptul că copilul tău nu primeÈ™te suficient oxigen.

Rata de respirație. O creștere a numărului de respirații pe minut poate indica faptul că o persoană are dificultăți de respirație sau nu primește suficient oxigen.

Rata de respiraÈ›ie este periculoasă dacă este mai mare decât:

  • 60 respiraÈ›ii pe minut pentru un copil în vârstă de 0-5 luni.
  • 50 respiraÈ›ii pe minut pentru un copil în vârstă de 6-12 luni.
  • 40 respiraÈ›ii pe minut pentru un copil în vârstă de 1-5 ani.
  • 20-30 respiraÈ›ii pe minut pentru copiii de vârstă È™colară.


Creșterea ritmului cardiac. Nivelurile scăzute de oxigen pot determina o creștere a frecvenței cardiace.

Schimbări de culoare. O culoare albăstruie observată în jurul gurii, în interiorul cavității bucale sau pe unghiile poate să apară atunci când o persoană nu primeÈ™te suficient oxigen. Culoarea pielii poate părea, de asemenea, palidă sau gri.

Murmur. Un zgomot poate fi auzit de fiecare dată când persoana expiră. Acest murmur este modul în care organismul încearcă să menÈ›ină aerul în plămâni.

Lărgirea căilor nazale. Deschiderile nasului care se lărgesc în timp ce respiri pot indica faptul că o persoană trebuie să muncească mai mult pentru a respira.

TranspiraÅ£ie. Este posibil să existe transpiraÈ›ie crescută la nivelul capului, dar pielea nu se simte caldă la atingere. Cel mai adesea, pielea se poate simÈ›i rece sau înÈ›epenită. Acest lucru se poate întâmpla când rata de respiraÈ›ie este foarte rapidă.

RespiraÈ›ie È™uierătoare. Un sunet fluierat la fiecare respiraÈ›ie poate indica faptul că pasajele de aer pot fi mai înguste, fapt ce îngreunează respiraÈ›ia.

Modificări ale vigilenței. Nivelurile scăzute de oxigen pot determina copilul să se comporte mai obosit și pot indica oboseală respiratorie.

Somnolenţă. Nivelurile scăzute de oxigen pot determina copilul să devină foarte obosit și dificil de păstrat treaz. (2)

Cauze ale problemelor respiratorii

Pasajul nazal este o cale pentru ca viruÈ™ii È™i alergenii să intre în plămâni. Deci, nasul È™i sinusurile sunt adesea asociate cu multe afecÈ›iuni pulmonare.

Există multe cauze ale problemelor de respiraÈ›ie. Unii oameni au dificultăți de respiraÈ›ie când răcesc. AlÈ›ii au dificultăți de respiraÈ›ie din cauza unor convulsii ocazionale de sinuzită acută.

Multe probleme de respirație sunt cronice sau pe termen lung.

Infecții virale

InfecÈ›iile virale cauzează cele mai multe probleme ale sistemului respirator superior, cum ar fi răceala È™i inflamaÈ›ia în gât. Aceste infecÈ›ii sunt de obicei uÈ™oare È™i dispar în scurt timp.

Crupul laringian este o afecÈ›iune respiratorie cauzată de o infecÈ›ie virală acută. Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni È™i 3 ani sunt cei mai sensibili la această afecÈ›iune.

BronÈ™iolita este o infecÈ›ie a căilor respiratorii mici ale plămânilor. Este o afecÈ›iune comună a copiilor. Majoritatea copiilor afectaÈ›i nu sunt grav bolnavi È™i se recuperează repede.

Infecții bacteriene

InfecÈ›ii bacteriene precum amigdalita acută, sunt de asemenea foarte comuni în sistemul respirator superior.

Epiglotita este o umflare a È›esutului care acoperă traheea, din cauza infecÈ›iei. Aceasta este o boală care pune viaÈ›a în pericol È™i care necesită asistență medicală imediată.

Pneumonia este o infecÈ›ie pulmonară care poate provoca inflamaÈ›ii È™i o acumulare de lichid È™i de puroi în plămâni. Majoritatea tipurilor sunt contagioase. Pneumonia poate fi o afecÈ›iune care pune viaÈ›a în pericol, aÈ™a că tratamentul prompt este important.

Antibioticele sunt o modalitate comună de a trata infecțiile bacteriene, dar infecțiile ușoare de la nivelul sistemului respirator superior, adesea, nu au nevoie de tratament.

Astm

Astmul este o inflamaÈ›ie È™i îngustare a căilor respiratorii. Astmul este o afecÈ›iune comună care poate varia în funcÈ›ie de severitate.

Alergii

Alergiile sunt o cauză obișnuită a problemelor de respirație. Acestea afectează cel mai adesea sistemul respirator superior. Alergiile pot afecta, de asemenea, sistemul respirator inferior și pot provoca simptome de astm.

Alte cauze

Alte cauze ale dificultăților respiratorii la copii includ:

  • RespiraÈ›ie în fumul de È›igară.
  • Blocarea căilor respiratorii de către un obiect inhalat, cum ar fi o mică bucată de mâncare sau orice alt obiect.
  • CondiÈ›ii pe termen lung care afectează sistemul respirator, cum ar fi fibroza chistică. (3)


Când trebuie să obÈ›ii tratament?

Tusea copiilor È™i problemele respiratorii se îmbunătățesc după aproximativ 10 zile, uneori mult mai devreme. Ar trebui să vă duci copilul la medic dacă:

  • Se pare că se simte mult mai rău.
  • Are orice simptom care nu dispare.
  • Apetit scăzut.
  • Semne de deshidratare, cum ar fi limba foarte uscată.
  • Mucus atunci când tuÈ™eÈ™te, care este maro închis sau sângeros.
  • Diagnostic ulterior cu o afecÈ›iune pulmonară, cum ar fi astmul.


Ce teste sunt utilizate pentru a diagnostica problemele de respirație?

Medicii diagnostichează probleme de respiraÈ›ie prin efectuarea unui examen fizic È™i utilizând diferite teste.

În funcÈ›ie de rezultatele examenului fizic, medicul poate recomanda unul sau mai multe teste diagnostice, inclusiv:

  • analize de sânge;
  • radiografii în zona pieptului;
  • Scanarea CT;
  • electrocardiogramă;
  • ecocardiografie;
  • testarea funcÈ›iilor pulmonare.


Ce tratamente există pentru copii cu dificultăți de respirație?

AcÈ›ionează întotdeauna rapid È™i obÈ›ine ajutor medical dacă eÈ™ti îngrijorat de sănătatea copilului tău, mai ales dacă dificultățile de respiraÈ›ie par că se înrăutățesc.

Există multe lucruri pe care le poÈ›i face pentru a-È›i ajuta copilul să se simtă confortabil È™i pentru a-l ajuta să se recupereze cât mai repede. Acestea includ:

Medicamente

Unele dificultăți de respiraÈ›ie sunt simptome ale unor boli grave ale inimii È™i ale plămânilor. În aceste cazuri, medicul va prescrie medicamente È™i alte tratamente. Dacă copilul tău are astm bronÈ™ic, de exemplu, poate fi necesar să utilizezi un inhalator imediat după ce a suferit probleme de respiraÈ›ie.

Dacă copilul tău suferă de alergii, medicul poate prescrie un antihistaminic pentru a reduce reacția alergică a corpului acestuia. De asemenea, medicul poate recomanda evitarea declanșatorilor de alergii, cum ar fi praful sau polenul.

În cazuri extreme, este posibil ca acesta să aibă nevoie de terapie cu oxigen, cu un aparat respirator sau cu alt tratament È™i monitorizare la un spital. (4)

Dacă copilul tău suferă de dificultăți uÈ™oare de respiraÈ›ie, poÈ›i încerca să apelezi la unele metode simple, pe care le poÈ›i utiliza la domiciliu.

Asigură-te că copilul se află într-un mediu confortabil È™i calm, aÈ™adar aerul trebuie să fie unul răcoros sau umed, fără urme de fum de È›igară. De asemenea, este important consumul frecvent de lichide, pentru a preveni deshidratarea.


Data actualizare: 01-08-2021 | creare: 31-01-2019 | Vizite: 73659
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Sforăitul È™i apneea de somn, asociate cu un declin cognitiv prematur
  • Un nou tratament pentru problemele de respiraÈ›ie cu care se confruntă bebeluÈ™ii prematuri
  • Lipsa de aer - motive pentru care ai putea respira cu dificultate
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum