Cât de mult stă în puterea părinților să prevină obezitatea copilului?

În primii ani de viață, nutriția este un factor esențial care poate influența sănătatea, dezvoltarea și potențialul copilului pe termen lung. Alăptarea exclusivă până la 6 luni, urmată de introducerea adecvată a alimentelor complementare și continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani sau mai mult, este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Tot în această perioadă, se formează baza obiceiurilor alimentare care pot crește sau, din contră, reduce riscul de suprapondere și obezitate în copilărie, iar ulterior și riscul de boli netransmisibile.
Comportamente precum neofobia alimentară (frica sau reticența de a încerca alimente noi), refuzul selectiv sau alte manifestări pot limita calitatea alimentației, influențând astfel creșterea și formarea de deprinderi sănătoase. Părinții și mediul familial exercită o influență decisivă, atât directă, prin deciziile despre ce și cum mănâncă cei mici, cât și indirectă, prin modelul lor de comportament alimentar. De exemplu, statusul ponderal al părinților (mai ales supraponderea și obezitatea) poate fi un predictor pentru preferințele alimentare și greutatea copilului.

Studiul publicat în jurnalul Nutrients și-a propus:

• Să caracterizeze practicile alimentare, comportamentele de hrănire și aporturile de nutrienți la copiii preșcolari (12–71 de luni).
• Să investigheze relația dintre comportamentele alimentare ale copiilor și statusul nutrițional al părinților (greutate normală vs. supraponderalitate/obezitate).

Metodologie

Studiul a inclus 171 de copii, cu vârsta cuprinsă între 1 și aproape 6 ani, și părinții acestora. Datele au fost colectate prin:

• Chestionare despre istoricul de sănătate și obiceiurile alimentare ale copilului (inclusiv alăptarea, momentul introducerii laptelui praf, alimente complementare etc.).
• Măsurători antropometrice (greutate, înălțime) la copii și raportări ale părinților despre propria lor greutate și înălțime; s-a calculat Indicele de Masă Corporală (IMC).
• Chestionarul CEBI (Children’s Eating Behavior Inventory), pentru a evalua posibile probleme legate de alimentație (ex. preferințe și refuzuri alimentare, comportament în timpul mesei).
• Food Frequency Questionnaire (FFQ) validat, pentru a cuantifica aportul energetic și nutrienții copiilor.

Rezultate

Statusul nutrițional și practicile alimentare la copii

• 78% dintre copii aveau greutate normală, 14% erau subponderali, 7% supraponderali și 1% obezi.
• Durata medie a alăptării exclusive a fost de 5,9 luni (65% au fost alăptați exclusiv ≥6 luni).
• Alimentația complementară a început, în medie, la 6,2 luni, iar consumul de mâncare „de familie” (~17,8 luni) s-a realizat treptat.
• Deși alăptarea s-a prelungit mai mult față de alte studii italiene, s-a constatat un aport excesiv de zahăr (~20% din energie) și de proteine (~3 g/kg/zi, față de 1 g/kg/zi recomandat).

Alimente preferate și băuturi dulci

• Pastele au fost cele mai îndrăgite (46% dintre copii), iar legumele cele mai refuzate (53%).
• La băuturi, apa a fost preferată (37%), însă sucurile de tip cola au o pondere de 21%.
• Aproximativ 1 din 5 copii a început să bea suc de fructe înainte de 1 an, contrar recomandărilor de a evita aceste băuturi până la vârsta de 1 an.
• În total, doar 13% dintre copii nu consumau niciodată băuturi îndulcite.

Statusul ponderal al părinților și impactul asupra copiilor

• Dintre mame, 65% aveau IMC normal, 13% erau supraponderale, 8% erau obeze, iar 10% subponderale. La tați: 48% IMC normal, 39% supraponderali, 12% obezi.
• Peste jumătate (42%) dintre copii aveau cel puțin un părinte supraponderal/obez, iar 17% aveau ambii părinți supraponderali/obezi.
• Copiii care aveau părinți supraponderali/obezi prezentau:

• O probabilitate mai mare de a fi la risc de probleme alimentare (conform scorului CEBI).
• Mai frecvent o greutate mai mare la naștere și un aport crescut de carbohidrați.

• Copiii supraponderali/obezi s-au dovedit a fi introduși mai devreme la lapte de vacă, având și un aport superior de grăsimi totale (consecință potențială a obiceiurilor familiale).

Interpretare și concluzii

• Deși durata alăptării și momentul introducerii alimentelor complementare s-au apropiat de recomandările OMS, consumul ridicat de băuturi îndulcite (inclusiv sucuri de fructe) și aportul excesiv de proteine rămân probleme semnificative. Acestea pot favoriza creșterea în greutate și obezitatea în copilărie.
• Statusul nutrițional al părinților, mai ales când ambii sunt supraponderali/obezi, exercită o influență majoră asupra comportamentului alimentar și a riscului de obezitate la copii. Moștenirea poate fi atât genetică, dar și prin modelele de alimentație și stil de viață cu care copilul crește.
• Familiile cu mai mulți copii au tendința să introducă mai repede laptele de vacă și să ofere mai frecvent băuturi îndulcite, fiind astfel un grup-țintă pentru educație nutrițională.

Recomandări pentru practică și sănătatea publică:

• Promovarea alăptării exclusive până la 6 luni și continuarea alăptării pe cât posibil.
• Descurajarea băuturilor dulci (inclusiv sucuri de fructe procesate) în primii 2 ani; hidratarea cu apă drept opțiune de bază.
• Limitarea aportului excesiv de proteine la copii mici, conform ghidurilor, și evitarea introducerii precoce a laptelui de vacă integral (care are un profil diferit de macronutrienți față de laptele matern).
• Pentru familiile cu părinți supraponderali/obezi, consilierea nutrițională trebuie personalizată, pentru a reduce riscul ca cei mici să dezvolte obiceiuri alimentare neadecvate și exces ponderal.

În final, studiul evidențiază legătura strânsă dintre obiceiurile alimentare timpurii la copii și statusul ponderal al părinților, subliniind nevoia unor intervenții educaționale în familie, cu atenție deosebită la aportul de băuturi dulci și proteine, pentru a preveni supraponderea și obezitatea la vârste fragede.