Capacitatea de concentrare ar putea scădea după consumul unei mese bogate în grăsimi săturate

Deși mâncarea cu grăsimi ar putea fi la îndemână în această perioadă a pandemiei, un nou studiu sugerează că doar o masă bogată în grăsimi săturate ar putea scădea capacitatea de concentrare.
Rezultatele studiului a fost publicate în American Journal of Clinical Nutrition.

Studiul a inclus 51 de femei care au fost supuse unui test de atenție după ce au mâncat fie o masă bogată în grăsimi săturate, fie aceeași masă dar realizată cu ulei de floarea-soarelui, care este bogat în grăsimi nesaturate.
Rezultatele au arătat o performanță mai slabă după o masă bogată în grăsimi săturate, în comparație cu masa bogată în grăsimi sănătoase, ceea ce demonstrează o legătură între alimentele grase și creier.

Mai mult, cercetătorii au dorit să afle dacă prezența sindromului de intestin permeabil, o patologie care permite bacteriilor să pătrundă în sânge, ar putea influența capacitatea de concentrare. Concluzia este că participanții cu această boală au avut rezultate mai slabe la testele de atenție, indiferent de masa consumată.

O altă concluzie a studiului a fost că mesele gătite cu ulei de floarea soarelui încă conțineau o cantitate mare de grăsimi alimentare, deși aveau un conținut scăzut în grăsimi saturate.

Cercetătorii au efectuat și o analiză secundară, care evalua dacă mesele bogate în grăsimi cresc gradul de oboseală și inflamație la supraviețuitorii de cancer. La această analiză au participat femei cărora li s-a evaluat nivelul de atenție prin intermediului testului de performanță continuă. Acesta măsura atenția susținută, gradul de concentrare și timpul de reacție pe baza unor activități la calculator timp de 10 minute.

Masa evaluată in cadrul analizei includea ouă, biscuiți, cârnați de curcan și sos de carne (60 grame de grăsimi), combinată ori cu ulei din acid palmitic bogat în grăsimi săturate, ori cu ulei de floarea soarelui, cu conținut mai redus de grăsimi saturate. Ambele variante de mese se ridicau la un total de 930 de calorii, fiind concepute pentru a fi asemănătoare cu produsele fast-food.

După 5 ore de la aceste mese, femeile participante au dat din nou testul de performanță. Ele au repetat această schemă și după 1-4 săptămâni, când au mâncat masa pe care nu au mâncat-o inițial.

Cercetătorii au evaluat și probele de sânge pe nemâncate ale participantelor, pentru a afla dacă conțineau o moleculă inflamatorie ce semnalizează prezența endotoxinelor în sânge. Endotoxinele sunt toxine care traversează mucoasa intestinală pentru a pătrunde în circulația sangvină, atunci când bariera intestinală este afectată.

Potrivit rezultatelor, după consumul mesei bogate în grăsimi săturate femeile participante au raportat o scădere cu 11% a capacității de detectare a stimulilor țintă. La femeile cu semne de intestin permeabil, timpul de reacție a fost mai neregulat, capacitatea de concentrare mai scăzută iar acestea au fost mai puțin capabile să păstreze atenția în timpul testului de 10 minute.

Mai mult, dacă femeile aveau nivele crescute de endotoxine în sânge, ele aveau rezultate mai slabe indiferent de tipul grăsimilor consumate.

Explicația pentru aceste rezultate ar putea fi faptul că acizii grași interacționează în mod direct cu creierul.

Studiul a luat în considerare și alte aspecte care puteau influența nivelul de cogniție: prezența simptomelor depresive și consumul mediu de grăsimi săturate al participanților.

Potrivit rezultatelor, gradul de concentrare ar putea fi și mai afectat la persoanele stresate de prezența pandemiei și care recurg la alimente grase pe fond afectiv.

sursa: Science Daily