Când balonarea depășește normalul și ar trebui să ne adresăm medicului (și cui)

Balonarea constituie senzația de plenitudine resimțită la nivel abdominal, cauzată în mod fiziologic de prezența bulelor de gaz din interiorul intestinului. Această manifestare digestivă este prezentată fie drept o acuză izolată, de cele mai multe ori cauzată de ingestia rapidă de alimente sau lichide, fie în asociere cu alte simptome în sferă digestivă, situație în care sugerează o afecțiune gastroenterologică.

Cum apare balonarea?

Bulele de gaz din intestin pot proveni cel mai frecvent din aerul înghițit în timpul mesei sau după mestecarea unei gume, precum și consecutiv consumului de băuturi carbogazoase, cazuri în care balonarea se va remite de la sine în scurt timp. De asemenea, persoanele purtătoare de proteze dentare sunt mai predispuse la a înghiți aer în timpul mesei.

În alte cazuri, nivelele de gaz apar consecutiv procesului de fermentație a unor alimente bogate în carbohidrați și fibre precum fasolea, brocoli, conopida, morcovul, ghimbirul, sparanghelul sau spanacul.

O altă cauză majoră de apariție a balonării o constituie afectarea microbiotei colonului, care determină absorbția deficitară a gazelor intestinale, precum și colonizarea cu bacterii producătoare de gaz. De asemenea, constipația se poate asocia cu balonare, întrucât evacuarea deficitară a materiilor fecale conduce la acumularea gazelor și se manifestă clinic prin senzație de plenitudine și distensie abdominală. (1), (2), (3), (4)

Ce factori predispun la balonare?

Alături de factorii alimentari și comportamentali menționați mai sus, există o serie de stări patologice care predispun la intensificarea senzației de balonare. În aceste cazuri, senzația de plenitudine depinde mai puțin de alimentele consumate și nu se remite spontan:

• obezitatea sau creșterea bruscă în greutate;
• stresul somatic asociat cu tulburări depresive sau de anxietate (mai frecvent la femei) se corelează cu o tendință crescută de a înghiți cantități mari de aer;
• sindromul colonului iritabil (boală inflamatorie digestivă ce manifestă drept semne cardinale distensie, dureri abdominale și alternanța între diaree și constipație);
• bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragică;
• intoleranța la anumite alimente (gluten, lactoză);
• dezechilibrele hormonale (în special la femei);
• boala de reflux gastro-esofagian;
• tulburările de alimentație (anorexia nervoasă, bulimia). (4), (5)

Care sunt situațiile în care trebuie să ne adresăm medicului?

Întrucât balonarea poate fi atât o manifestare fiziologică, cât și un simptom, asocierea acesteia cu alte semne și simptome necesită adresarea către un medic gastroenterolog. În continuare vor fi detaliate simptomele asociate balonării care necesită un consult de specialitate.

• Durerile abdominale a căror intesitate este superioară celei asociate în mod normal balonării;
• Emisia de scaune de culoare mai închisă decât normalul, asociate sau nu cu prezența de sânge;
• Diareea apoasă, amestecată cu sânge sau mucus;
• Vărsăturile cu conținut alimentar, bilios sau sangvinolent;
• Alterarea stării generale, scăderea apetitului;
• Febră, frisoane, transpirații abundente;
• Mărirea de volum a abdomenului, instalată brusc sau insidios;
• Scăderea bruscă în greutate (în absența unei diete);
• Senzația puternică de arsură la nivelul pieptului;
• Constipația severă (absența eliminării scaunului după o perioadă mai lungă de trei zile);
• Scăderea apetitului sau instalarea precoce a sațietății;
• Intensificarea bruscă a balonării sau a distensiei abdominale;
• Evoluția simptomelor pe un timp îndelungat, fără a fi modificate de schimbarea alimentației sau a stilului de viață;
• Sensibilitatea nou apărută la anumite alimente;
• Sângerările vaginale în afara perioadei menstruale;
• Dificulățile sau durerile la înghițire, senzația de stagnare a alimentelor la nivelul esofagului;
• Apariția icterului (colorația gălbuie a pielii și a mucoaselor, cel mai evident vizibilă la nivelul ochilor);
• Durerile la emisia scaunelor sau senzația de evacuare incompletă după defecație; (6), (7), (8)

În cazul în care prezentați unul sau mai multe dintre simptomele enumerate, adresați-vă cât mai repede medicului de familie, în vederea trimiterii către un consult gastroeneterologic.

Cum poate fi prevenită balonarea?

Prevenția balonării se bazează pe eliminarea sau combaterea factorilor de risc și a situațiilor predispozante corelate cu aceasta.

• Întrerupeți fumatul.
• Evitați consumul alimentelor producătoare de gaze, precum și a gumei de mestecat.
• Limitați ingestia de băuturi carbogazoase, cofeină și îndulcitori artificiali.
• Preveniți constipația consumând alimente bogate în fibre (cel puțin 30 de grame pe zi).
• Evitați să mâncați cu rapiditate și nu folosiți paiul pentru ingestia băuturilor.
• Practicați regulat exercițiul fizic și evitați pe cât posibil situațiile stresante.