Când ar trebui să-ți investighezi prostata?
Autor: Dr. Purtan Teodora
Prostata este o glandă aflată în componenÈ›a sistemului genital masculin, localizată în zona pelvis subperitoneală, în vecinătatea segmentului iniÈ›ial al uretrei, de culoare roÈ™ie-cenuÈ™ie, de consistență fermă, elastică, uÈ™or de plapat în timpul efectuării tuÈ™eului rectal, cu dimensiuni de aproximativ 3/4/2,5 cm (lungime/lățime/grosime), cu o greutate cuprinsă între 20 È™i 25 de grame.
Prostata secretă un lichid lăptos aflat în componenÈ›a lichidului seminal È™i participă la buna funcÈ›ionare a aparatului reproducător. Îndepărtarea pe cale chirurgicală a prostatei duce la sterilitate È™i impotență.
La naÈ™tere È™i în copilărie, prostata este puÈ›in dezvoltată; o creÈ™tere marcată a glandei prostatice apare din pubertate, sub influenÈ›a hormonilor sexuali (testosteron, etc.), aceasta continuând să se dezvolte È™i la vârstă adultă. Odată cu înaintarea în vârstă, prostata se poate atrofia (mai rar, din cauza scăderii nivelului de testosteron) sau hipertrofia (în condiÈ›iile existenÈ›ei unui nivel crescut de testosteron), acest din urmă caz determinând apariÈ›ia adenomului de prostată.
Totodată, incapacitatea de inactivare a nivelurilor crescute de testosteron din organismul masculin poate duce la apariÈ›ia cancerului de prostată, prin acelaÈ™i mecanism patogenic implicat È™i în cazul adenomului de prostată. [1], [2], [3], [4], [5]
Simptomatologie
În literatura de specialitate sunt descrise anumite manifestări clinice specifice afectării prostatei care ar trebui să îndrume persoana în cauză cât mai repede spre un consult de specialitate. Aceste manifestări clinice variază în funcÈ›ie de afecÈ›iunea prezentă.
Prostatitele sunt inflamaÈ›ii ale glandei prostatice, frecvent întâlnite după vârsta de 15 ani, determinate de diferiÈ›i agenÈ›i patogeni, precum Proteus, gonococul, colibacilul sau stafilococul. În funcÈ›ie de momentul scurs de la debut, pot fi descrise două forme de prostatită: prostatită acută È™i prostatită cronică. Bolnavii cu prostatită acută pot prezenta atât manifestări clinice generale, asemănătoare sindromului gripal, cât È™i manifestări clinice specifice afectării urinare. Astfel, bolnavii cu prostatită acută vor prezenta:
- Febră 39-40 grade Celsius
- Frisoane
- Cefalee
- Stare generală alterată
- Polachiurie
- Arsuri micționale
- Disurie iniÈ›ială, instalându-se ulterior retenÈ›ia acută de urină.
NumeroÈ™i la bolnavi se prezintă la medic doar după instalarea retenÈ›iei de urină, însă apariÈ›ia oricărei manifestări clinice urinare însoÈ›ită de sindromul gripal, ar trebui orienta bolnavul spre un consult urologic.
Prostatită
Prostatitele cronice sunt la rândul lor caracterizate prin apairÈ›ia unor manifestări clinice specifice afectării tractului urinar, însoÈ›ite de manifestări clinice specifice afectării sferei genitale.
Bolnavii cu prostatită cronică pot prezenta:
- Polachiurie
- Disurie
- Dureri în timpul È™i după încheierea actului micÈ›ional
- Ejaculare dureroasă
- Dureri post-ejaculatorii
- Hemospermie
- Scurgere uretrală matinală.
Oricare din aceste manifestări clinice trebuie să determine persoana în cauză să se prezinte cât mai repede la un medic de specialitate.
Adenom de prostată
Adenomul de prostată, afecÈ›iune cunoscută ÅŸi sub denumirea de hipertrofia benignă a prostatei, reprezintă creÅŸterea în dimensiuni a glandei prostatice, proces care apare odată cu înaintarea în vârstă a persoanei în cauză. În evoluÈ›ia bolii sunt descrise cinci stadii, fiecare fiind caracterizat din punct de vedere clinic printr-un tablou clinic specific. Aceste cinci stadii sunt reprezentate de:
- faza de debut,
- faza de retenție cronică incompletă de urină fără distensie vezicală,
- faza de retenție cronică incompletă de urină cu distensie vezicală,
- faza de retenție cronică incompletă de urină cu distensie urinară şi
- faza de retenție cronică completă de urină.
Faza de debut se caracterizează prin polachiurie, nicturie, disurie, erecții nocturne intense şi dureroase care se remit după urinare, ejaculare dureroasă, senzația de apăsare pelvină.
Faza de retenÈ›ie cronică incompletă de urină fără distensie vezicală se caracterizează clinic prin polachiurie intensă diurnă ÅŸi nocturnă ÅŸi senzaÈ›ia de apăsare pelvină ÅŸi perirenală. În plus față de aceasta din urmă, bolnavii cu hipertrofie de prostată aflaÈ›i în faza de retenÈ›ie cronică incompletă de urină cu distensie vezicală pot prezenta incontinență urinară „prin prea plin”.
Boala care evoluează spre faza de retenție cronică incompletă de urină cu distensie a aparatului urinar se caracterizează prin distensia arborelui urinar secundară refluxului vezico-renal prezent (decelabil prin urografie), insuficiență renală reversibilă, sete intensă şi poliurie.
Bolnavii aflaÈ›i în ultima faza de evoluÈ›ie a hipertrofiei de prostată, retenÈ›ia cronică completă de urină, pot prezenta hematurie, infecÈ›ie urinară ÅŸi litiază vezicală.
Totalitatea manifestărilor clinice care apar în cadrul hipertrofiei de prostată pot fi împărÈ›ite în două categorii: simptome de evacuare a urinei ÅŸi simptome de stocare.
Simptomele de evacuare a urinei sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:
- Incontinență urinară „prin prea plin”
- Jet urinar slab proiectat
- Senzația de golire imperfectă a vezicii urinare
- Derularea micțiunii cu ajutorul unui efort abdominal
- Disurie inițială sau de aşteptare
- Retenție completă de urină.
Simptomele de stocare a urinei sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:
- Urgență micțională
- Incontinență de urină
- Dureri pelvine ÅŸi perineale
- Polachiurie diurnă şi nocturnă.
ApariÈ›ia oricărei din aceste manifestări clinice (sau a mai multor manifestări clinice asociate) în rândul unui bărbat aflat peste vârsta de 40 de ani impune prezentarea în scurt timp la un medic de specialitate, deoarece poate fi vorba despre un adenom de prostată care se poate agrava în absenÈ›a iniÈ›ierii precoce a tratamentului corespunzător.
Cancer de prostată
Cancerul de prostată este o afecÈ›iune neoplazică extrem de gravă, caracterizată prin apariÈ›ia la nivelul glandei prostatice a unei formaÈ›iuni tumorale maligne cu origine la nivelul acinilor prostatici. În majoritatea cazurilor, această tumorală malignă este reprezentată din punct de vedere histopatologic de un adenocarcinom.
Din punct de vedere clinic, cancerul de prostată se caracterizează prin anumite manifestări clinice specifice tulburărilor micționale, semne nefrologice, semne rectale şi semne datorate metastazelor prostatice.
Tulburările micționale sunt reprezentate de:
- Polachiurie
- Disurie
- Hematurie
- Nevoia imperioasă de a urina
- Infecții urinare frecvente
- Dureri perineale.
Semnele rectale care pot apărea în cadrul neoplasmului de prostată sunt reprezentate de:
- Senzații false de defecare
- Tenesme rectale
- Diaree gleroasă.
Semnele nefrologice apărute în cadrul neoplasmului de prostată sunt datorate insuficienÈ›ei renale cronice irreversibile.
În evoluÈ›ie, cancerul de prostată poate determina apariÈ›ia multiplelor metastaze prin extinderea la nivelul È›esuturilor învecinate prin continuitate, prin invazie limfatică sau hematogenă. Aceste metastaze pot fi localizate la nivel pulmonar (determinând tuse, hemoptizie, dureri toracice, etc.), metastaze cerebrale sau medulare (caracterizate clinic prin diferite tulburări neurologice), metastaze osoase (care pot genera tulburări reumatologice) ÅŸi metastaze digestive (cu ocluzie intestinală secundară).
La examinarea clinică a bolnavului cu neoplasm de prostată (la efectuarea tuşeului rectal), prostata prezintă consistență dură, suprafață neregulată şi este nedureroasă. Totodată, medicul mai poate decela prezența globului vezical, nefromegalie sau apariția metastazelor abdominale (precum metastaze hepatice, carcinomatoză peritoneală, metastaze ganglionare supraclaviculare).
ApariÈ›ia oricărei manifestări clinice din cele prezentate anterior impune prezentarea de urgență la medic, care va dispune efectuarea unei serii de investigaÈ›ii pentru confirnarea bolii, în cazul bărbaÈ›ilor suspecÈ›i de cancer de prostată. [1], [2], [3], [4], [5]
Concluzii
Cu toate că severitatea bolii ÅŸi gravitatea situaÈ›iei de la o simplă inflamaÈ›ie a prostatei ÅŸi până la adenomul sau cancerul de prostată este diferită, fiecare boală în sine trebuie investigată ÅŸi tratată corespunzător, pentru a preveni agravarea statusului bolii ÅŸi apariÈ›ia unor complicaÈ›ii severe, care pot înrăutății prognosticul bolii ÅŸi calitatea vieÈ›ii bolnavului. În anumite cazuri, precum în cazul neoplasmului de prostată, lipsa administrării precoce a tratamentului corespunzător poate duce la scurtarea ratei de supravieÈ›uire a bolnavului. [1], [2], [3]
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. What Is the Prostate? What's Normal?, link: https://www.webmd.com/men/prostate-enlargement-bph/what-is-the-prostate
4. Diagnosis - Benign prostate enlargement, link: https://www.nhs.uk/conditions/prostate-enlargement/diagnosis/
5. Diagnosis - Prostate cancer, link: https://www.nhs.uk/conditions/prostate-cancer/diagnosis/
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Tratament pentru cancerul de prostata
- Cancer prostata - sfaturi
- Simptome/tratament prostatita
- Prostata sau prostatita?
- Cancer de prostata
- Prostata, infectia urinara, incontinenta urinara?
- Prostata, infectia urinara, incontinenta urinara?
- Durere in zona dintre anus si scrot
- Analize prostata
- Probleme cu erecția și cu prostata