Croitoru Marinela - Cabinet de Psihologie

Obisnuiesti sa tipi sau sa ridici tonul la copii, colegi, parinti, etc atunci cand ceva nu iti place? Minti ? Jignesti? Esti agresiv? Vorbesti urat? Inseli? Iti pierzi repede rabdarea? Furi ? Esti timid? Eziti? Nu te poti hotari? Nu iti asumi? Esti dependent de diverse? Esti retras?
Daca obisnuiesti sa te comporti asa, inseamna ca ti-ai format un tipar comportamental si ori de cate ori te vei gasi in situatia care il provoca ( cauza) , comportamentul respectiv va iesi negresit la suprafata.

Un tipar comportamental se formeaza prin repetarea, de-a lungul timpului, a unui comportament, in situatii similare; acest comportament fie a fost copiat de la persoanele pe care le avea in jur, familie, sau apropiati, fie l-a dezvoltat de la sine, in trecut candva, folosindu-se se resursele pe care le avea la vremea respectiva, apoi, prin repetare, acel comportament s-a fixat ca si tipar.
Copiii sunt ca niste buretei care absorb tot ceea ce vad, fie ca sunt bune sau rele, iar personalitatea lor se dezvolta prin copierea comportamentelor si informatiilor de la cei din jur, de la familie, educatori si alte persoane importante, prezente in viata copilului. Asadar anumite comportamente pot fi invatate in copilarie si repetate de-a lungul vietii, devenind tipare comportamentale. Problema apare in momentul in care, adult fiind , persoana respectiva constata ca acel comportament nu ii este folositor ci dinpotriva ii produce disconfort, neplacere, suferinta. Ca si exemple : un adult care si-a vazut in copilarie tatal tipand atunci cand era nemultumit de ceva si care acum constata ca si el , la randul lui, tipa atunci cand este nemultumit; un adult care in copilarie a vazut un parinte mintind in mod frecvent si care acum, la randul lui obisnuieste sa minta; un adult care in copilarie a vazut un parinte inseland si care acum si el obisnuieste sa insele; etc.
Deasemenea, tiparele comportamentale pot fi si dezvoltate fara a fi invatate de la altcineva, ci pur si simplu persoana respectiva intr-o anumita situatie s-a comportat intr-un anumit fel si apoi, de cate ori s-a confruntat cu o situatie similara a repetat comportamentul, pentru ca ii era cel mai la indemana, fiindu-i deja cunoscut, caci se mai comportase asa si in trecut. Ca si exemplu: o persoana care la o varsta inca a copilariei a experimentat o despartire de un parinte care a trebuit sa plece in strainatate la munca si care a dezvoltat anxietate, si care adult fiind, de cate ori se desparte fizic de cineva, devine anxios sau chiar face atac de panica.
Din nou, problema apare in cazul in care adult fiind, persoana respectiva constata ca in anumite situatii repeta anumite comportamente, ca si cand ar fi pe pilot automat, desi isi doreste sa nu se comporte asa. La varsta copilariei, persoana respectiva s-a comportat in acel fel folosindu-se de resursele interioare specifice varstei aceleia, insa acum, adult fiind , dispune de alte resurse interioare si ar putea gestiona in cu totul alt mod situatia respectiva. Ceea ce il impiedica sa se comporte intr-un mod adecvat si sanatos pentru el, este tocmai tiparul comportamental respectiv. Prima treapta pentru a schimba un tipar comportamental disfunctional este de a constientiza existenta lui si de a lua decizia de a face o schimbare astfel incat in situatii similare sa manifeste un comportament adecvat momentului prezent al vietii. Pentru un mai usor proces de schimbare, se poate apela la ajutorul unui psihoterapeut, care va poate ghida in identificarea unor alternative sanatoase de a va comporta in situatia data, va poate ajuta sa va accesati resursele interioare spre a face schimbarea, dar si in fixarea anumitor repere proprii autentice si adecvate momentului actual al vietii dvs.

 Doar tu poti sa alegi cum iti doresti sa fie viata ta !