Bolile cardiovasculare și tratamentul acestor afecțiuni modifică microbiomul intestinal

O lucrare recent publicată în revista Nature Medicine, arată cum anume apar tulburările majore în microbiomul intestinal al pacienților care suferă de boli cardiovasculare. Autorii studiilor solicită inițiative de sănătate publică mai puternice și mai concentrate pentru a preveni sau a întârzia aceste boli comune, care sunt o cauză principală de deces prematur la nivel mondial.
Intestinul uman conține trilioane de bacterii, numite colectiv microbiomul intestinal, care pot avea efecte pozitive și negative asupra sănătății umane. Un dezechilibru al microbiomului intestinal, facilitat de un stil de viață nesănătos, poate determina producția unor compuși care pot declanșa mai multe tulburări cronice netransmisibile la persoanele cu risc genetic ridicat, inclusiv infarct miocardic, angină sau insuficiență cardiacă.

Oamenii de știință au descoperit deja faptul că microbiomul intestinal este alterat la persoanele cu boli cronice de inimă. Ulterior, au identificat compuși care sunt produși de microbiomul bolnav după modificarea în ficatul gazdei umane, provoacă arterioscleroză. Cu toate acestea, aceste constatări ale microbiomului intestinal alterat sunt contestate, deoarece au fost obținute în studiile pe pacienți tratați cu medicamente. În consecință, nu a fost clar dacă medicamentele sau bolile de inimă în sine au determinat perturbarea microbiomul intestinal.

Pentru a răspunde la aceste întrebări critice, un consorțiu european de cercetători a înființat proiectul de cercetare MetaCardis, finanțat de Uniunea Europeană, în anul 2012, pentru a investiga rolul microbilor intestinali în bolile cardiometabolice.

Cercetătorii au recrutat peste 1.200 de persoane de vârstă mijlocie din Danemarca, Franța și Germania, inclusiv persoane sănătoase, persoane cu obezitate și diabet de tip 2, dar fără un diagnostic de boală de inimă și pacienți cu infarct miocardic, angină pectorală sau insuficiență cardiacă. Anchetatorii au cuantificat aproximativ 700 de specii bacteriene diferite și au estimat funcțiile lor în microbiomul intestinal, iar apoi au comparat aceste constatări cu peste 1.000 de compuși care circulă în sânge.

Cercetătorii au descoperit faptul că aproximativ jumătate dintre bacteriile intestinale studiate și compuși din sânge au fost modificate prin tratamentul medicamentos și nu au fost direct legate de bolile de inimă sau de stadiile incipiente ale bolii, cum ar fi diabetul sau obezitatea. În același timp, însă, studiul a arătat modificări specifice legate de bolile de inimă în compoziția și funcția microbiomului intestinal. În general, microbiomul bolnav a fost caracterizat printr-o pierdere a celulelor bacteriene și a competențelor bacteriene.

sursa: Science Daily
foto: University of Copenhagen