Fibrilația atrială: cele mai eficiente strategii de prevenție și tratament

Fibrilația atrială, o afecțiune caracterizată prin bătăi cardiace neregulate în camerele superioare ale inimii, reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică. În Statele Unite, această patologie afectează o persoană din trei de-a lungul vieții și este asociată cu complicații grave precum accident vascular cerebral ischemic, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, boală cronică de rinichi, demență și mortalitate.

Un articol de revizuire recent, publicat în Journal of the American Medical Association, a fost realizat de cercetători de la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine și Boston Medical Center. Aceștia au analizat epidemiologia, fiziopatologia, diagnosticul și managementul fibrilației atriale (FA) pentru a sublinia cele mai eficiente strategii de prevenție și tratament.

Epidemiologia fibrilației atriale

Revizuirea evidențiază o creștere semnificativă a incidenței și prevalenței FA în ultimele trei decenii:

• Incidența ajustată în funcție de vârstă (cazuri la 1.000 de persoane-an) a crescut:
  • De la 3,7 la 13,4 la bărbați
  • De la 2,5 la 8,6 la femei
• Prevalența a crescut semnificativ:
  • De la 20,4 la 96,2 la bărbați
  • De la 13,7 la 49,4 la femei

Cea mai mare prevalență a fost observată în țările cu venituri ridicate din America de Nord, Australasia și Europa de Vest. La nivel global, prevalența FA a fost mai mare la bărbați (28 milioane) comparativ cu femeile (25 milioane), iar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.

Autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a aborda inechitățile în rezultatele pacienților din grupuri rasiale și etnice minoritare, precum și din medii socioeconomice dezavantajate.

Fiziopatologia fibrilației atriale

Principalele boli asociate cu apariția fibrilației atriale includ:

• Hipertensiunea arterială
• Obezitatea
• Boli valvulare cardiace (stenoza și regurgitarea valvei mitrale)

Aceste afecțiuni conduc la modificări structurale și funcționale ale atriilor, favorizând apariția aritmiilor.

Screening și detectare

Deși durata monitorizării prin electrocardiogramă (ECG) influențează probabilitatea de detectare a FA, beneficiile screeningului în populația generală pentru formele asimptomatice rămân incerte.

Metode utilizate pentru diagnostic includ:

• Monitorizarea ECG
• Înregistratoarele implantabile de tip loop recorder (ILR), care monitorizează ritmul cardiac timp de patru ani, identificând FA la o treime dintre pacienți.
• Studiul Apple Heart, unde doar 34% dintre participanții notificați de smartwatch au avut diagnosticul confirmat prin monitorizare ECG.

Manifestări clinice

Simptomele frecvente ale fibrilației atriale includ:

• Palpitații (cu sau fără dificultăți de respirație)
• Durere toracică
• Presincopă (senzație de leșin iminent fără pierderea conștiinței)
• Intoleranță la efort și oboseală cronică

FA asimptomatică este mai frecventă la:

• Bărbați (10% față de 3% la femei)
• Adulți în vârstă (vârsta medie de 74 ani, comparativ cu 62 ani la cei cu simptome)
• Pacienții cu diabet zaharat

Managementul fibrilației atriale

Managementul inițial al pacienților cu risc de FA (stadii 1 și 2) sau cu FA confirmată (stadii 3 și 4) include:

• Modificări ale stilului de viață: scăderea în greutate, exerciții fizice regulate, control strict al tensiunii arteriale, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool.

Intervențiile timpurii au devenit o prioritate în prevenirea progresiei bolii. O opțiune terapeutică esențială este ablația prin cateter:

• Procedura implică distrugerea țesutului cardiac responsabil de bătăile neregulate, folosind căldură, înghețare sau impulsuri de înaltă tensiune.
• Indicații principale:
  • Pacienți cu FA paroxistică simptomatică, pentru a preveni progresia către FA persistentă.
  • Pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă, pentru a îmbunătăți funcția ventriculară stângă, calitatea vieții și prognosticul cardiovascular.

Dr. Robert Helm, autor principal al studiului, subliniază:

„Tehnologia modernă a ablației prin cateter face din această procedură o opțiune atractivă și eficientă pentru mulți pacienți.”

Concluzii

Fibrilația atrială rămâne o provocare majoră în practica medicală globală, cu o prevalență în creștere și complicații semnificative. Intervențiile precoce, alături de progrese tehnologice precum ablația prin cateter, oferă soluții promițătoare pentru prevenirea progresiei și reducerea complicațiilor bolii.