Fibrilația atrială: cele mai eficiente strategii de prevenție și tratament
FibrilaÈ›ia atrială, o afecÈ›iune caracterizată prin bătăi cardiace neregulate în camerele superioare ale inimii, reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică. În Statele Unite, această patologie afectează o persoană din trei de-a lungul vieÈ›ii È™i este asociată cu complicaÈ›ii grave precum accident vascular cerebral ischemic, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, boală cronică de rinichi, demență È™i mortalitate.
Un articol de revizuire recent, publicat în Journal of the American Medical Association, a fost realizat de cercetători de la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine È™i Boston Medical Center. AceÈ™tia au analizat epidemiologia, fiziopatologia, diagnosticul È™i managementul fibrilaÈ›iei atriale (FA) pentru a sublinia cele mai eficiente strategii de prevenÈ›ie È™i tratament.
Epidemiologia fibrilației atriale
Revizuirea evidenÈ›iază o creÈ™tere semnificativă a incidenÈ›ei È™i prevalenÈ›ei FA în ultimele trei decenii:
- IncidenÈ›a ajustată în funcÈ›ie de vârstă (cazuri la 1.000 de persoane-an) a crescut:
- De la 3,7 la 13,4 la bărbați
- De la 2,5 la 8,6 la femei
- Prevalența a crescut semnificativ:
- De la 20,4 la 96,2 la bărbați
- De la 13,7 la 49,4 la femei
Cea mai mare prevalență a fost observată în țările cu venituri ridicate din America de Nord, Australasia È™i Europa de Vest. La nivel global, prevalenÈ›a FA a fost mai mare la bărbaÈ›i (28 milioane) comparativ cu femeile (25 milioane), iar riscul creÈ™te odată cu înaintarea în vârstă.
Autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a aborda inechitățile în rezultatele pacienÈ›ilor din grupuri rasiale È™i etnice minoritare, precum È™i din medii socioeconomice dezavantajate.
Fiziopatologia fibrilației atriale
Principalele boli asociate cu apariția fibrilației atriale includ:
- Hipertensiunea arterială
- Obezitatea
- Boli valvulare cardiace (stenoza și regurgitarea valvei mitrale)
Aceste afecÈ›iuni conduc la modificări structurale È™i funcÈ›ionale ale atriilor, favorizând apariÈ›ia aritmiilor.
Screening și detectare
DeÈ™i durata monitorizării prin electrocardiogramă (ECG) influenÈ›ează probabilitatea de detectare a FA, beneficiile screeningului în populaÈ›ia generală pentru formele asimptomatice rămân incerte.
Metode utilizate pentru diagnostic includ:
- Monitorizarea ECG
- Înregistratoarele implantabile de tip loop recorder (ILR), care monitorizează ritmul cardiac timp de patru ani, identificând FA la o treime dintre pacienÈ›i.
- Studiul Apple Heart, unde doar 34% dintre participanții notificați de smartwatch au avut diagnosticul confirmat prin monitorizare ECG.
Manifestări clinice
Simptomele frecvente ale fibrilației atriale includ:
- Palpitații (cu sau fără dificultăți de respirație)
- Durere toracică
- Presincopă (senzație de leșin iminent fără pierderea conștiinței)
- Intoleranță la efort și oboseală cronică
FA asimptomatică este mai frecventă la:
- Bărbați (10% față de 3% la femei)
- AdulÈ›i în vârstă (vârsta medie de 74 ani, comparativ cu 62 ani la cei cu simptome)
- Pacienții cu diabet zaharat
Managementul fibrilației atriale
Managementul inițial al pacienților cu risc de FA (stadii 1 și 2) sau cu FA confirmată (stadii 3 și 4) include:
- Modificări ale stilului de viață: scăderea în greutate, exerciÈ›ii fizice regulate, control strict al tensiunii arteriale, renunÈ›area la fumat È™i reducerea consumului de alcool.
IntervenÈ›iile timpurii au devenit o prioritate în prevenirea progresiei bolii. O opÈ›iune terapeutică esenÈ›ială este ablaÈ›ia prin cateter:
- Procedura implică distrugerea È›esutului cardiac responsabil de bătăile neregulate, folosind căldură, îngheÈ›are sau impulsuri de înaltă tensiune.
- Indicații principale:
- Pacienți cu FA paroxistică simptomatică, pentru a preveni progresia către FA persistentă.
- PacienÈ›i cu insuficiență cardiacă cu fracÈ›ie de ejecÈ›ie redusă, pentru a îmbunătăți funcÈ›ia ventriculară stângă, calitatea vieÈ›ii È™i prognosticul cardiovascular.
Dr. Robert Helm, autor principal al studiului, subliniază:
„Tehnologia modernă a ablaÈ›iei prin cateter face din această procedură o opÈ›iune atractivă È™i eficientă pentru mulÈ›i pacienÈ›i.”
Concluzii
FibrilaÈ›ia atrială rămâne o provocare majoră în practica medicală globală, cu o prevalență în creÈ™tere È™i complicaÈ›ii semnificative. IntervenÈ›iile precoce, alături de progrese tehnologice precum ablaÈ›ia prin cateter, oferă soluÈ›ii promițătoare pentru prevenirea progresiei È™i reducerea complicaÈ›iilor bolii.
Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine
https://www.bumc.bu.edu/camed/2024/12/16/atrial-fibrillation-a-review/
Image by freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Capacitatea de a recunoaște semnele unui eveniment cardiac iminent în timpul exercițiului, redusă în grupul persoanelor de peste 35 ani
- Alcoolul poate avea efect negativ imediat asupra ritmului cardiac, crescând riscul de fibrilație atrială
- Activitatea fizică reduce activitatea creierului legată de stres, scăzând astfel riscul de boli cardiovasculare
- Durerea cronică în anemia falciformă: un nou mecanism mediat de microbiomul intestinal și bilirubină
- Se pot vindeca fibrilatiile cum?
- Cati ani se poate trai cu fibrilatie atriala sub tratament?
- Fibrilatii aritmii
- Fibrilatia - ce este?
- Fibrilatii si stare de lesin. va implor ajutor pt mama mea!
- Am insuficienta cardiacă congestiva și fibrilație atriala cu flutter
- Am fibrilatii permanente !
- Diagnostic: insuficienta mitrala degenerativa medie si fibrilatie atriala cu AV rapid
- Fibrilatie atriala paroxistica.
- Medicament antiaritmic