Boala ficatului gras crește riscul de demență și alte afecțiuni neurologice grave
©
Autor: Teodorescu Mihai
Persoanele cu afecțiuni hepatice cauzate de consumul excesiv de grăsimi și zaharuri ar putea prezenta un risc ridicat de a dezvolta afecțiuni neurologice severe, inclusiv demență, raportează un studiu care a examinat legătura dintre boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) și disfuncțiile neurologice în experimente realizate pe rozătoare.
Condus de oamenii de știință de la Institutul de Hepatologie Roger Williams, studiul arată că acumularea de grăsimi la nivel hepatic cauzează scăderea nivelului de oxigen din creier și inflamația țesutului cerebral, importanți factori de risc pentru bolile neurologice grave. Realizat în colaborare cu Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală și Universitatea din Poitiers, studiul a implicat șoareci de laborator grupați în două categorii și hrăniți cu două diete diferite.
Jumătate dintre șoarecii incluși în studiu au consumat o dietă cu maximum 10% grăsime în aportul caloric, în timp ce restul șoarecilor au avut o dietă bazată în principal pe consumul de grăsimi, aproximativ 55% din aportul caloric fiind obținut din alimente procesate cu grăsimi. La finalul perioadei de studiu de 16 săptămâni, oamenii de știință au comparat sănătatea neurologică a șoarecilor, pentru a evidenția efectul dietelor asupra creierului.
Potrivit descoperirilor, șoarecii cu diete preponderent bazate pe consumul de grăsimi au dezvoltat NAFLD, rezistență la insulină și disfuncție cerebrală. Studiul a arătat, de asemenea, că șoarecii cu NAFLD au avut niveluri mai scăzute de oxigen la nivel cerebral. Șoarecii din acest grup erau, de asemenea, mai anxioși și prezentau semne de depresie.
În prezent, boala ficatului gras non-alcoolic afectează aproximativ 25% din populația globală și mai mult de 80% dintre persoanele cu obezitate morbid. Studiul actual arată că NAFLD determină deteriorarea funcției neurologice, ceea ce confirmă rezultatele unor studii anterioare, care au indicat faptul că dietele nesănătoase și obezitatea afectează funcția neurologică.
Condus de oamenii de știință de la Institutul de Hepatologie Roger Williams, studiul arată că acumularea de grăsimi la nivel hepatic cauzează scăderea nivelului de oxigen din creier și inflamația țesutului cerebral, importanți factori de risc pentru bolile neurologice grave. Realizat în colaborare cu Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală și Universitatea din Poitiers, studiul a implicat șoareci de laborator grupați în două categorii și hrăniți cu două diete diferite.
Jumătate dintre șoarecii incluși în studiu au consumat o dietă cu maximum 10% grăsime în aportul caloric, în timp ce restul șoarecilor au avut o dietă bazată în principal pe consumul de grăsimi, aproximativ 55% din aportul caloric fiind obținut din alimente procesate cu grăsimi. La finalul perioadei de studiu de 16 săptămâni, oamenii de știință au comparat sănătatea neurologică a șoarecilor, pentru a evidenția efectul dietelor asupra creierului.
Potrivit descoperirilor, șoarecii cu diete preponderent bazate pe consumul de grăsimi au dezvoltat NAFLD, rezistență la insulină și disfuncție cerebrală. Studiul a arătat, de asemenea, că șoarecii cu NAFLD au avut niveluri mai scăzute de oxigen la nivel cerebral. Șoarecii din acest grup erau, de asemenea, mai anxioși și prezentau semne de depresie.
În prezent, boala ficatului gras non-alcoolic afectează aproximativ 25% din populația globală și mai mult de 80% dintre persoanele cu obezitate morbid. Studiul actual arată că NAFLD determină deteriorarea funcției neurologice, ceea ce confirmă rezultatele unor studii anterioare, care au indicat faptul că dietele nesănătoase și obezitatea afectează funcția neurologică.
Data actualizare: 27-12-2022 | creare: 27-12-2022 | Vizite: 554
Bibliografie
Fatty liver disease endangers brain health, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/12/221222101012.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Utilizarea pe termen lung a medicamentelor pentru reflux a fost asociată cu riscul crescut de demență
- Cercetătorii explorează legătura cauzală între disbioza intestinală și bolile cronice
- Dieta joacă un rol esențial în modelarea microbiomului intestinal și a sănătății
- Legatura dintre bacteriile intestinale și ateroscleroză
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- E ceva grav
- Inca ma deranjeaza in zona ficatului - steatoza hepatica moderata
- Senzatia de ameteala continua si cateodata panica
- Ecografie abdominala.. analize bune in afara de ficat
- Am ficat gras, steatoza hepatica, trigliceride mari, menopauza
- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Ficat gras si tratamentul nu ma ajuta
- Ficat gras-scaun cu sange.. ce poate sa fie? ciroza?
- Ficat gras
- Probleme digstive