Bacteriile intestinale ne modelează sănătatea de la copilărie până la bătrânețe, potrivit unui studiul

Bolile metabolice, precum obezitatea, diabetul de tip 2 sau sindromul metabolic, constituie o problemă majoră de sănătate publică, avându-și deseori originea în copilărie și adolescență. În paralel, microbiomul intestinal influențează procese fiziologice esențiale și poate juca un rol important în reglarea metabolismului. Cercetările anterioare au sugerat o legătură între anumite modificări ale microbiomului și sănătatea metabolică, însă există inconsecvențe în rezultate. În acest context, studiul publicat în jurnalul The Lancet Regional Health - Europe își propune să evalueze relația dintre compoziția microbiomului intestinal și parametrii metabolici în rândul unor grupuri de populație diferite ca vârstă și stil de viață.

Cercetarea a inclus trei cohorte populaționale din Olanda:

• Generation R (GenR) - copii în jurul vârstei de 10 ani.
• Rotterdam Study (RS) - adulți cu vârsta medie de peste 60 de ani.
• Lifelines-DEEP (LLD) - adulți cu vârste cuprinse între 18 și 81 de ani.

Pentru fiecare participant, s-au colectat:

• Probe de scaun (pentru analiza microbiomului prin secvențierea 16S rRNA).
• Parametri clinici și metabolici (IMC, procent de grăsime corporală, tensiune arterială, glicemie, trigliceride, HDL etc.).
• Factori de stil de viață (fumat, alimentație, activitate fizică), precum și informații socio-economice (nivel de educație).

 
Fiecare cohortă a fost analizată independent, iar ulterior s-a verificat reproductibilitatea rezultatelor între cohorte. Analiza statistică a implicat metoda K-Means de clasificare a microbiomului și diverse modele de regresie pentru a stabili factorii care asociază compoziția microbiomului cu starea de sănătate metabolică.

Rezultate

Două tipare majore de microbiom („cluster H” și „cluster U”)  

În toate cele trei cohorte, analiza K-Means a evidențiat în mod constant două grupuri distincte, cu compoziții microbiene diferite.  

• Grupul H („healthy”) a fost asociat cu parametri metabolici mai buni (niveluri mai mici de trigliceride, IMC sau grăsime corporală) și o diversitate microbiană mai ridicată.  
• Grupul U („unhealthy”) a cuprins indivizi cu valori mai mari ale indicilor de obezitate, trigliceridelor, inflamației sau tensiunii arteriale, și cu o diversitate microbiană mai scăzută.  

Taxoni-cheie implicați  

• În general, genera precum Christensenellaceae R-7 și Prevotella-9 au fost mai abundente la persoanele cu profil metabolic mai favorabil.  
• Genuri precum Streptococcus, Fusicatenibacter sau Blautia au apărut mai frecvent la indivizii cu parametri metabolici mai puțin favorabili.

Asociere cu factori sociali și de mediu  

• Nivelul (matern) de educație mai ridicat s-a asociat invers cu un profil U (metabolic nefavorabil și microbiom suboptimal).  
• În rândul adulților, fumatul, folosirea inhibitorilor de pompă de protoni (PPIs) și medicația hipolipemiantă erau mai frecvente la cei din grupul U.

Riscul cardiovascular  

• La adulții vârstnici (Rotterdam Study), profilul U al microbiomului s-a asociat cu un risc relativ mai mare de evenimente cardiovasculare (infarct, revascularizare, accident vascular cerebral), deși diferențele nu au atins semnificație statistică strictă.  
• Estimările riscului la 5 ani de boli aterosclerotice cardiovasculare indică o probabilitate mai mare de eveniment la cei cu un microbiom de tip U față de grupul H.

Concluzii și implicații

- Două tipare microbiene se asociază în mod consistent cu sănătatea metabolică, la copii și adulți, sugerând că microbiomul poate fi un semnal timpuriu al stării metabolice.  
- O diversitate microbiană scăzută și anumite specii bacteriene se leagă de parametrii metabolici nefavorabili, iar acești factori devin mai evidenți la vârstă mai înaintată, când și riscul de boli cardiovasculare crește.  
- Rezultatele subliniază impactul educației și al factorilor de stil de viață în modularea microbiomului și, implicit, a sănătății metabolice.  
- Pentru prevenția bolilor metabolice, intervențiile care vizează reglarea microbiomului (prin dietă, evitarea consumului excesiv de antibiotice, optimizarea stilului de viață) ar putea fi benefice, în special în copilărie și adolescență, când microbiomul încă se maturizează.  

Acest studiu contribuie la înțelegerea modului în care microbiomul, interacționând cu factorii de mediu și stilul de viață, poate influența cursul sănătății metabolice pe tot parcursul vieții. Rezultatele indică faptul că microbiomul ar putea fi un țintă terapeutică sau preventivă în reducerea poverii bolilor metabolice și cardiovasculare.