Auto-compasiunea îi poate proteja pe perfecționiști de depresie
©
Autor: Mancaș Mălina
Cercetătorii din cadrul Universității Catolice Australiene din Sydney au examinat legătura dintre perfecționism, depresie și auto-compasiune, pe două grupuri: unul cu adolescenți și al doilea cu adulți.
Dacă te numeri printre perfecționiști, atunci vei înțelege cum afectează acest comportament fericirea și mulțumirea. Gândul că niciodată nu e suficient de bine, că trebuie să fie perfect, impecabil și fără cusur, compararea cu activitatea altor persoane, atenția excesivă la detalii, deși benefice uneori, pe de altă parte toate pot duce la reducerea performanței, la procrastinare, ratarea termenelor limită, frustrare, furie, reducerea satisfacției, desconsiderare, reducerea productivității, și chiar depresie.
Rezultatele studiului actual au fost publicate în jurnalul PLOS One.
Cei 541 adolescenți și 515 adulți au fost chestionați astfel încât să își exprime și să reiasă nivelul de auto-compasiune, perfecționism, depresie. În medie, adolescenții și adulții au avut vârsta medie de 14, respectiv 25 ani.
După analiza detaliată, s-a observat că auto-compasiunea, bunătatea față de noi înșine, reduce treptat rezistența relației dintre perfecționisul maladaptiv și depresie, atât pentru adolescenți, cât și pentru adulți.
Autocompasiunea este un element psihologic semnificativ, deoarece oamenii care învață să fie mai buni cu ei înșiși sunt mai optimiști, mai plini de viață și își revin mai ușor după o traumă. Conform autorilor studiului, auto-compasiunea este definită ca „ acțiunea de a fi deschis și sensibilizat de propria suferință, exprimarea de sentimente de grijă și bunătate față de noi, înțelegere, atitudine fără a ne judeca în fața lipsurilor sau a eșecului, recunoașterea experiențelor negative ca parte a naturii umane”.
Sursa: Medical News Today
Dacă te numeri printre perfecționiști, atunci vei înțelege cum afectează acest comportament fericirea și mulțumirea. Gândul că niciodată nu e suficient de bine, că trebuie să fie perfect, impecabil și fără cusur, compararea cu activitatea altor persoane, atenția excesivă la detalii, deși benefice uneori, pe de altă parte toate pot duce la reducerea performanței, la procrastinare, ratarea termenelor limită, frustrare, furie, reducerea satisfacției, desconsiderare, reducerea productivității, și chiar depresie.
Un studiu anterior publicat în Journal of Counseling Psychological (2006) a asociat perfecționismul cu vulnerabilitatea la depresie.
Rezultatele studiului actual au fost publicate în jurnalul PLOS One.
Cei 541 adolescenți și 515 adulți au fost chestionați astfel încât să își exprime și să reiasă nivelul de auto-compasiune, perfecționism, depresie. În medie, adolescenții și adulții au avut vârsta medie de 14, respectiv 25 ani.
După analiza detaliată, s-a observat că auto-compasiunea, bunătatea față de noi înșine, reduce treptat rezistența relației dintre perfecționisul maladaptiv și depresie, atât pentru adolescenți, cât și pentru adulți.
Autocompasiunea este un element psihologic semnificativ, deoarece oamenii care învață să fie mai buni cu ei înșiși sunt mai optimiști, mai plini de viață și își revin mai ușor după o traumă. Conform autorilor studiului, auto-compasiunea este definită ca „ acțiunea de a fi deschis și sensibilizat de propria suferință, exprimarea de sentimente de grijă și bunătate față de noi, înțelegere, atitudine fără a ne judeca în fața lipsurilor sau a eșecului, recunoașterea experiențelor negative ca parte a naturii umane”.
Sursa: Medical News Today
Data actualizare: 26-01-2020 | creare: 26-02-2018 | Vizite: 912
Bibliografie
(1) Self-compassion may protect perfectionists from depression, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/321024.php(2) Perfectionists more vulnerable to depression, study finds, link: https://www.apa.org/monitor/may06/perfectionists.aspx
(3) Self-compassion moderates the perfectionism and depression link in both adolescence and adulthood, link: https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0192022
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Consumul frecvent de ceai (verde, negru și oolong) ar putea amâna declinul cognitiv
- Studiile arată o scădere a sănătății mentale în rândul studenților la un an de la debutul pandemiei COVID-19
- Depresia în rândul mamelor copiilor cu autism: statistici alarmante și o rată de diagnostic de aproape 50%
- Inflamația în depresie se prezintă diferit la fetele și la băieții adolescenți
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Depresia si Masturbarea
- Cateva nelamuriri si intrebari
- Depresie de aproape un an!
- Angajare cu depresie
- Opinii tratament in urma unei depresii usoare
- Sunt bolnav psihic? Sau ce am?
- Depresie grava
- Depresie si anxietate
- Pareri