Studiu: persoanele motivate de dorința de putere distribuie mai multe știri false pe rețelele sociale

Un studiu condus de cercetători de la University College London (UCL) a descoperit că persoanele motivate de dorința de putere și influență sunt mai predispuse să distribuie știri false pe rețelele sociale.

Rezultatele studiului

• Distribuirea știrilor false:

  • Utilizatorii motivați de dorința de putere au fost mai înclinați să distribuie postări cu informații false pe o platformă socială simulată.
  • Proporția știrilor false distribuite de aceștia a fost mai mare comparativ cu alte tipuri de postări.

• Motivația, nu poziția de putere:

  • Studiul a arătat că deținerea unei poziții de putere în viața profesională nu prezice tendința de a distribui știri false.
  • Dorința de putere și influență, mai degrabă decât puterea în sine, pare să fie factorul determinant.

• Dominanța și dezinformarea:

  • Persoanele care au obținut scoruri ridicate la măsurători ale trăsăturii de personalitate "dominantă" au distribuit mai multe știri false în experiment.
  • Acestea au raportat, de asemenea, că au distribuit conștient informații false în trecut.

Desfășurarea studiului

• Participanți: 1.882 de persoane au participat la patru experimente separate.
• Metodologie:
  • Participanții au fost expuși la o serie de postări reale și false pe o platformă simulată de social media.
  • Aceștia au ales postările pe care ar fi înclinați să le distribuie.
  • S-au evaluat:
    • valorile legate de putere (inclusiv influența și bogăția),
    • personalitatea (cu accent pe trăsătura de dominanță),
    • dorința de influență prin postări pe rețelele sociale,
    • satisfacția legată de puterea obținută prin distribuirea informațiilor.

Concluzii cheie

• Motivația pentru influență și control:

  • Persoanele care doresc să obțină putere prin influențarea altora sunt mai puțin preocupate de acuratețea informațiilor distribuite.
  • Distribuirea dezinformării poate fi folosită ca un mijloc de a atrage adepți și de a controla narațiuni.

• Conștientizarea informațiilor false:

  • Unele persoane dominatoare sunt conștiente de natura falsă a informațiilor pe care le distribuie, dar aleg să continue din motive strategice.

• Influența credințelor și obiectivelor:

  • Studiul sugerează că, în anumite cazuri, motivația politică sau alte scopuri personale pot amplifica tendința de a distribui știri false, mai ales în contexte precum campaniile electorale.

Implicații și aplicații

• Educație digitală:

  • Rezultatele subliniază necesitatea unor campanii de educare privind recunoașterea și gestionarea dezinformării.

• Politici anti-dezinformare:

  • Ar putea fi implementate măsuri pentru a limita răspândirea știrilor false, mai ales de către cei motivați de scopuri manipulative.

• Studii viitoare:

  • Investigarea altor motivații psihologice și sociale legate de distribuirea dezinformării.

Aceste descoperiri contribuie la o înțelegere mai profundă a mecanismelor psihologice din spatele dezinformării pe rețelele sociale, oferind noi perspective pentru abordarea acestui fenomen.