Asocierea dintre singurătate și demență, confirmată în rândul adulților în vârstă
©
Autor: Domșa Dariana
Singurătatea în rândul vârstnicilor poate creÈ™te semnificativ riscul de demență, constată un studiu efectuat pe populaÈ›ia în vârstă din SUA. În studiul acesta, cercetătorii au descoperit o creÈ™tere de trei ori a riscului de demență ulterioară în rândul americanilor cu vârsta de sub 80 de ani care se simÈ›eau singuri, la care ar fi de aÈ™teptat ca riscul relativ să fie unul scăzut, pe baza vârstei È™i a factorilor de risc genetici. Studiul a mai descoperit că singurătatea a fost asociată cu o funcÈ›ie executivă mai slabă È™i modificări ale creierului care indică vulnerabilitatea la demență.
Folosind datele retrospective ale studiului Framingham, un studiu efectuat pe populaÈ›ia din SUA, cercetătorii au analizat peste 2.300 de participanÈ›i care nu aveau demență la momentul iniÈ›ial, cu o vârstă medie de 73 de ani. La examinare au fost obÈ›inute măsuri neuropsihologice È™i scanări RMN ale creierului, iar participanÈ›ii au fost întrebaÈ›i cât de des s-au simÈ›it singuri, împreună cu alte simptome depresive, cum ar fi somnul agitat sau pofta de mâncare scăzută. ParticipanÈ›ii au fost, de asemenea, evaluaÈ›i pentru prezenÈ›a unui factor de risc genetic pentru boala Alzheimer, numit alela APOE ε4.
Folosind metode clinice riguroase, participanÈ›ii au fost evaluaÈ›i pe parcursul unui deceniu. Dintre participanÈ›i, 329 au primit ulterior un diagnostic de demență. DeÈ™i nu a existat o asociere semnificativă între singurătate È™i demență la participanÈ›ii cu vârsta de 80 de ani sau chiar mai mult, participanÈ›ii mai tineri cu vârsta cuprinsă între 60 È™i 79 de ani care erau singuri au avut È™anse de două ori mai mult în a dezvolta demență.
Cercetătorii au concluzionat faptul că triplarea riscului a fost posibil legată de asocierile dintre singurătate È™i markerii cognitivi È™i neuroanatomici timpurii ai vulnerabilității la boala Alzheimer È™i demenÈ›e asociate, ridicând implicaÈ›iile potenÈ›iale asupra sănătății populaÈ›iei pentru tendinÈ›ele observate în singurătate. Descoperiri suplimentare au arătat că singurătatea a fost legată de funcÈ›ia executivă mai slabă, volumul cerebral total mai mic È™i leziuni mai mari ale substanÈ›ei albe, care sunt indicatori ai vulnerabilității pentru declinul cognitiv.
Studiul subliniază importanÈ›a singurătății È™i a problemelor de conexiune socială în abordarea riscului oamenilor de a dezvolta demență odată cu îmbătrânirea. La momentul actual, demenÈ›a afectează mai mult de 6,2 milioane de adulÈ›i din SUA. De la începutul pandemiei COVID-19, sentimentele de singurătate au fost mai frecvente la adulÈ›ii cu vârsta de peste 60 de ani.
sursa: News Medical
foto: Thanasis Zovoilis/Getty
Folosind datele retrospective ale studiului Framingham, un studiu efectuat pe populaÈ›ia din SUA, cercetătorii au analizat peste 2.300 de participanÈ›i care nu aveau demență la momentul iniÈ›ial, cu o vârstă medie de 73 de ani. La examinare au fost obÈ›inute măsuri neuropsihologice È™i scanări RMN ale creierului, iar participanÈ›ii au fost întrebaÈ›i cât de des s-au simÈ›it singuri, împreună cu alte simptome depresive, cum ar fi somnul agitat sau pofta de mâncare scăzută. ParticipanÈ›ii au fost, de asemenea, evaluaÈ›i pentru prezenÈ›a unui factor de risc genetic pentru boala Alzheimer, numit alela APOE ε4.
Folosind metode clinice riguroase, participanÈ›ii au fost evaluaÈ›i pe parcursul unui deceniu. Dintre participanÈ›i, 329 au primit ulterior un diagnostic de demență. DeÈ™i nu a existat o asociere semnificativă între singurătate È™i demență la participanÈ›ii cu vârsta de 80 de ani sau chiar mai mult, participanÈ›ii mai tineri cu vârsta cuprinsă între 60 È™i 79 de ani care erau singuri au avut È™anse de două ori mai mult în a dezvolta demență.
Cercetătorii au concluzionat faptul că triplarea riscului a fost posibil legată de asocierile dintre singurătate È™i markerii cognitivi È™i neuroanatomici timpurii ai vulnerabilității la boala Alzheimer È™i demenÈ›e asociate, ridicând implicaÈ›iile potenÈ›iale asupra sănătății populaÈ›iei pentru tendinÈ›ele observate în singurătate. Descoperiri suplimentare au arătat că singurătatea a fost legată de funcÈ›ia executivă mai slabă, volumul cerebral total mai mic È™i leziuni mai mari ale substanÈ›ei albe, care sunt indicatori ai vulnerabilității pentru declinul cognitiv.
Studiul subliniază importanÈ›a singurătății È™i a problemelor de conexiune socială în abordarea riscului oamenilor de a dezvolta demență odată cu îmbătrânirea. La momentul actual, demenÈ›a afectează mai mult de 6,2 milioane de adulÈ›i din SUA. De la începutul pandemiei COVID-19, sentimentele de singurătate au fost mai frecvente la adulÈ›ii cu vârsta de peste 60 de ani.
sursa: News Medical
foto: Thanasis Zovoilis/Getty
Data actualizare: 11-02-2022 | creare: 11-02-2022 | Vizite: 436
Bibliografie
Study shows link between loneliness and dementia risk in older adults, link: https://www.news-medical.net/news/20220209/Study-shows-link-between-loneliness-and-dementia-risk-in-older-adults.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Răcelile comune pot afecta negativ sănătatea mintală
- Dacă dormi în mod constant mai puțin decât ar trebui, apare un risc crescut de simptome depresive
- Cât de eficiente sunt analgezicele locale în tratamentul durerii?
- Adulții sunt mai fericiți atunci când spațiul de locuit personal se potrivește cu personalitatea lor
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)