Asistentii medicali, tot mai tentati de salariile din Occident
Data publicării: 16-04-2007
Destinatia preferata a asistentilor care isi cauta de lucru in afara tarii ramane Italia, urmata de Belgia si Marea Britanie, Germania sau Statele Unite ale Americii.
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania (OAMMR) - filiala Iasi a eliberat, in primele trei luni ale anului, 80 de adeverinte de buna practica pentru cei care doresc sa plece la munca in strainatate. Potrivit reprezentantilor OAMMR Iasi, cifra reprezinta o crestere cu 200% fata de numarul adeverintelor eliberate in aceeasi perioada a anului trecut.
OAMMR Iasi se asteapta ca numarul celor care pleaca din tara sa creasca, deoarece cetatenii romani pot circula liber in tarile Uniunii Europene, iar salariile din Occident sunt chiar si de zece ori mai mari decat cele primite in tara.
In judetul Neamt, sunt vacante peste 120 de posturi de asistent medical, situatia fiind generata, in primul rand, de plecarea la munca in strainatate a titularilor.
Potrivit Autoritatii de Sanatate Publica Neamt, spitalele din judet au nevoie de cel putin 90 de asistenti medicali, pentru a se incadra in normele sanitare. Un numar de 13 cabinete de medicina de familie nu au asistenti medicali, in timp ce la Serviciul Judetean de Ambulanta sunt descoperite opt astfel de posturi.
La randul lor, reprezentantii filialei Neamt a OAMMR spun ca salariile din sistem sunt in continuare neatractive si, din acest motiv, dupa cativa ani, asistentii medicali tineri prefera sa plece in strainatate, chiar daca acolo vor practica alta meserie. Aceeasi situatie reiese din situatiile Scolii Sanitare Postliceale, unde mai putin de cinci la suta dintre absolventi ajung sa practice meseria de asistent medical, majoritatea optand pentru un serviciu peste granita.
Sase asistenti medicali galateni au plecat, anul trecut, in Italia, iar in acest an, pana in prezent, sapte cadre medii din sanatate au ales sa munceasca in strainatate. Cei mai multi au plecat pentru trei luni, dupa care si-au intocmit actele pentru un an. Contractul colectiv de munca la nivel de unitate permite suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada de un an, pentru munca in strainatate in baza unui contract. Dupa expirarea acestui termen, cei mai multi, insa, nu se intorc sa lucreze in spital.
Cele mai afectate sectii au fost ATI, obstetrica patologica si gastroenterologie.
Persoanele care pleaca sunt dintre cele cu o pregatire profesionala foarte buna, iar pe locurile ramase vacante vin, de regula, absolventi fara experienta.
Toate unitatile sanitare din judetul Vaslui se confrunta cu o acuta lipsa de cadre sanitare. Majoritatea cadrelor medicale medii bine pregatite au ales sa plece in strainatate, pentru salarii mult mai mari decat cele din tara, iar pe posturile acestora nu au putut fi angajate alte persoane.
Un deficit de cadre medicale medii se inregistreaza si in cabinetele medicale scolare. In judet, doar 35 de asistente asigura, alaturi de opt medici, serviciile medicale pentru elevi. Cadrele medicale refuza sa activeze in acest domeniu, din cauza salariilor mici. Conform normelor, la populatia scolara din judetul Vaslui ar trebui sa existe 30 de medici si aproximativ 100 de cadre medicale medii.
Peste 300 de asistente medicale din Alba au renuntat, in ultimii cinci ani, la posturi, pentru a pleca la munca in strainatate, in special in Italia si Germania, unde castiga, in medie, de zece ori mai mult decat in tara.
Si asistentii medicali din structurile Serviciului de Ambulanta sunt atrasi de cei 1.500 de euro pe care i-ar putea castiga, lunar, in strainatate. Anul trecut, cel putin sase asistenti din Alba specializati in interventii de urgenta au preferat un contract in strainatate. Cu toate acestea, scolile postliceale sanitare, care asigura, anual, cel putin doua sute de absolventi, impiedica declansarea unei crize de personal cu pregatire medie in domeniu.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos Stefan, spune ca multi medici, dar mai ales asistente medicale, infirmiere si ingrijitori, au plecat la lucru in strainatate, indeosebi in Ungaria, Italia, Anglia sau Israel, unde primesc salarii de zece ori mai mari. Astfel, multe posturi de specialisti in asistenta medicala generala, igiena, laborator, pediatrie si ginecologie au ramas vacante.
"Sperante ca absolventii scolilor si ai facultatilor de profil sa le ia locurile sunt foarte putine, pentru ca aproape toti iau drumul strainatatii", a declarat liderul sindical.
In judetul Valcea, nu este ingrijorator numarul celor care aleg sa plece la munca in strainatate, ci faptul ca acestia sunt cel mai bine pregatiti.
Potrivit lui Constantin Negrescu, presedintele filialei judetene Valcea a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor (OAMM) din Romania, mai putin de 40 de cadre medicale medii au cerut eliberarea certificatului de buna practica, document indispensabil personalului sanitar care candideaza pentru obtinerea unui loc de munca in strainatate. Spre comparatie, in intreg judetul lucreaza peste 2.800 de asistenti medicali.
"Cei care pleaca sunt realmente dintre cel mai bine pregatiti. Daca salariile nu se dubleaza si daca nu se imbunatatesc conditiile de munca la capul bolnavului, este posibil ca numarul plecarilor sa creasca si de 5 ori, pana anul viitor", opineaza Negrescu.
Zeci de cadre medicale din judetul Botosani parasesc, anual, tara pentru a lucra in strainatate, fiind nemultumite de nivelul scazut al salariilor.
La Spitalul Judetean Botosani, peste 20 de asistenti se afla in concediu fara plata pentru a putea lucra in afara granitelor tarii. Ei isi iau concedii fara plata pentru a nu pierde definitiv locul de munca din Romania, iar in alte tari sunt dispusi sa profeseze in alte domenii de activitate.
Conducerea Spitalului Judetean sustine ca, in cele mai multe cazuri, cadrele medicale medii nu s-au intors la vechiul loc de munca, unde salariul este de zece ori mai mic decat cel pe care il primesc in Italia, Spania sau Anglia.
Conform unei statistici a Autoritatii de Sanatate Publica, in judetul Botosani numarul de asistenti este de doua ori mai mic decat la nivel national, raportat la numarul de paturi din spitale.
In Arad, Bihor si Constanta, reprezentantii autoritatilor de sanatate sustin ca nu se confrunta cu o criza a fortei de munca mediu calificate, piata fortei de munca oferind in orice moment absolventi de scoli postliceale.
Si in judetul Brasov, conducerea ASP admite ca exista un deficit de cadre medicale medii, dar ca nu se poate vorbi despre o criza. Sistemul sanitar brasovean se confrunta cu un deficit de 12 asistenti in specialitatea medicina generala, patru asistenti de igiena, patru asistenti de laborator si doi asistenti de farmacie.
Cele 4.500 de cadre sanitare din Dolj acopera doar 60 la suta din necesar, insa managerii spitalelor nu doresc sa faca angajari din lipsa de fonduri.
Liderul Sindicatului Sanitas Dolj, Ileana Ionescu, afirma ca fondurile alocate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, stabilite de comun acord cu Ministerul Sanatatii, nu permit managerilor de spital sa faca angajari de cadre medicale medii atat cat ar fi necesar.
In Teleorman, deficitul de asistenti medicali din judetul Teleorman a atins 25 la suta. Dupa aproape trei ani, in care astfel de posturi din unitatile sanitare au fost blocate de ministerul de profil, din acest an managerii de spital pot organiza concursuri de angajare. Numarul asistentelor este insuficient in spitale, dar si la ambulatoriile de specialitate sau la centrele de sanatate.
Problema cea mai dificila ramane, insa, asigurarea banilor pentru salarii, in conditiile respectarii bugetelor constituite pe serviciile oferite pacientilor. Astfel, la Spitalul Judetean din Alexandria exista un deficit de peste 50 de asistente medicale, in comparatie cu normativele in vigoare, dar pentru acest numar nu se poate asigura fondul de salarii. Casa de Asigurari de Sanatate face plata in functie de numarul de servicii, nu de numarul de salariati. Cel mai mare spital din Teleorman are datorii de peste sapte milioane de lei, iar instalatiile sanitare sunt intr-o stare necorespunzatoare.
In judetul Covasna, posturile de asistenti medicali, scoase la concurs, raman neocupate, astfel ca judetul se confrunta cu un deficit tot mai mare de cadre medicale medii.
Necesarul de personal sanitar este asigurat la nivel de judet in proportie de 75% fata de normative, iar cel mai mare deficit se inregistreaza la spitalele din Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc, precum si la Spitalul de cardiologie din statiunea Covasna.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos Stefan, sustine ca o dovada in plus a lipsei de specialisti, precum si a lipsei de atractivitate a salariilor in domeniul medical o reprezinta numarul mic de candidati pentru posturile scoase la concurs, unde, in cel mai bun caz, se prezinta cate un candidat pe loc.
In judetul Giurgiu, sunt 474 de cadre sanitare si, desi numarul acestora ar fi suficient pentru unitatile spitalicesti din judet, sunt fluctuatii si deficiente in ceea ce priveste unele specializari. Printre calificarile numeric deficitare se numara cele de laborant sau de personal calificat in cultura fizica. Schema de biologi si chimisti este completata cu persoane care ar trebui sa iasa la pensie, in conditiile in care majoritatea cadrelor tinere aleg sa munceasca in Capitala sau in strainatate.
Deficitul de cadre medicale medii in spitalele din judetul Gorj este apreciat de conducerea Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) ca fiind mare si generat din ratiuni financiare.
Medicul Aristica Morosanu, directorul executiv al ASP Gorj, spune ca una dintre cauzele acestui deficit o constituie criteriile de norme, care nu permit alte angajari, fiind stabilit un numar de paturi la o asistenta medicala. Acest numar, care creste de la un an la altul, a condus la scaderea acestei categorii de personal. Apoi, faptul ca majoritatea spitalelor gorjene inregistreaza pe cheltuieli de personal 70-80 la suta din totalul prevederilor bugetare, "nici managerii nu prea mai au curajul sa angajeze asistente medicale".
La Spitalul Judetean Targu Jiu, exista un deficit de circa 50-60 de cadre sanitare, in conditiile in care unitatea are 1.100 de paturi, iar la spitalele teritoriale Motru, Novaci, Rovinari, Bumbesti-Jiu, Turceni, Novaci si Dobrita, deficitul este de 5-10 asistente, in functie de numarul de paturi de spitalizare existent.
In Bistrita-Nasaud, actuala criza de personal din sanatate se va accentua in urmatorii patru ani, potrivit directorului ASP, Constantin Anton, dupa ce, la Bistrita, va fi deschis unul dintre cele 28 de spitale de urgenta la nivel national.
Anton spune ca va fi nevoie de cel putin o mie de posturi de asistenti medicali, la care se adauga 300 de infirmiere, in timp ce posibilitatile judetului de a ocupa aceste locuri sunt reduse.
Unitatile spitalicesti si centre de sanatate din sectorul public al judetului Timis nu se confrunta cu o criza de asistente medicale. Potrivit purtatorului de cuvant al Autoritatii de Sanatate Publica Timis, Dana Hurja, in cele 12 institutii de stat lucreaza peste 2.000 de asistente, iar numarul cadrelor care au plecat in strainatate de la inceputul anului nu a creat dezechilibre in sistem.
Pe de alta parte, la Spitalul Judetean Timisoara, unde lucreaza peste 500 de cadre medicale medii, au existat sectii cu excedent de asistente si altele in care aceasta categorie de personal era deficitara, dar, prin redistribuire, s-a ajuns la echilibrare.
Sursa : Rompres
16-04-2007, Vizualizari 2579