Artrita psoriazică - ghidul pacientului

Artrita psoriazică este o artrită inflamatorie cronică care se manifestă prin durere, rigiditate și modificarea aspectului unor articulații. Evoluând în crize, uneori separate de perioade lungi de acalmie, artrita psoriazică trece de multe ori neobservată sau chiar este confundată cu o altă formă de reumatism cronic precum spondilita. Tratamentele ajută la ameliorarea crizelor acute și la reducerea frecvenței manifestărilor (1).

Cum se produce artrita psoriazică?

Artrita psoriazică este cauzată de o reacție a sistemului imunitar împotriva articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor. Se întâlnește deseori la persoanele care suferă de psoriazis, o boală inflamatorie cronică a pielii. Cu toate acestea, 20% dintre persoanele cu artrită psoriazică nu au și psoriazis (2).

Etiologia artritei psoriazice nu este pe deplin înțeleasă, mai multe tipuri de celule ale sistemului imunitar și citokine fiind implicate în activitatea bolii. Lichidul sinovial al articulațiilor afectate conține niveluri crescute de limfocite T și citokine, cum ar fi TNF, IL-6, IL-12/IL-23 și IL-17. Împreună, aceste citokine produc inflamarea articulațiilor și alte efecte biologice în aval, cum ar fi activarea osteoblastelor și osteoclastelor, care contribuie și mai mult la deteriorarea articulațiilor. Terapiile biologice care vizează aceste citokine au devenit opțiuni cheie de tratament, în special pentru pacienții cu boală moderată până la severă (2).

Care sunt formele de artrită psoriazică?

Există 3 forme:

• forma axială afectează coloana vertebrală, articulațiile toracelui și cele care unesc pelvisul și vertebrele lombare;
• forma articulară periferică afectează genunchii, șoldurile, umerii, degetele de la mâini sau de la picioare, fiind și cea mai frecventă formă;
• forma care atinge călcâiele și coatele (3).

Un pacient cu artrită psoriazică poate avea una sau mai multe dintre aceste forme, simultan sau succesiv (3).

Cine este afectat de artrita psoriazică?

Simptomele apar de obicei la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani (4).
Aproximativ 80% dintre persoanele care suferă de artrită psoriazică sunt, de asemenea, afectate de psoriazis, însă doar 20-30% dintre persoanele cu psoriazis vor dezvolta artrită psoriazică (4).
De obicei, artrita psoriazică debutează la 5 până la 10 ani după apariția simptomelor cutanate ale psoriazisului (4).

Care sunt cauzele artritei psoriazice?

Artrita psoriazică este cauzată de interacțiunea unor factori genetici și de mediu (de exemplu, stres, traume fizice sau emoționale sau infecții). Sub acțiunea combinată a acestor factori, sistemul imunitar reacționează anormal și atacă țesuturile articulațiilor ca și cum ar fi corpuri străine. Reacția imună produce o inflamație locală care provoacă durere, rigiditate, umflare a articulațiilor și leziuni pe termen lung (5).

Care sunt factorii de risc pentru artrita psoriazică

Persoanele care poartă gena HLA B27 în cromozomii lor au un risc mai mare de a dezvolta artrită psoriazică sau psoriazis. HLA B27 codifică o proteină de suprafață celulară care este implicată în recunoașterea lor de către sistemul imunitar. Proteinele HLA sunt cele care definesc compatibilitățile dintre donatori și primitori pentru transplanturi de organe (6).

HLA B27 este prezent la 8% dintre persoanele de origine europeană și la 0,5 până la 1% dintre persoanele de origine asiatică. Așadar, persoanele de origine asiatică au un risc mai scăzut de a dezvolta artrită psoriazică (6).

Există și alți factori de risc pentru artrita psoriazică: obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic, psoriazisul, mai ales în formele severe și extinse (6).

Care sunt simptomele asociate artritei psoriazice?

Simptomele sunt nespecifice și seamănă foarte mult cu cele ale altor forme de reumatism inflamator cronic. Atunci când atacurile sunt ușoare și rare, este posibil să treacă neobservate. Aproximativ 50% dintre cazurile clinice rămân nediagnosticate (7).

Două simptome, prezente la 30 până la 50% dintre pacienți, sunt deosebit de caracteristice artritei psoriazice:

• entezita, sau inflamația entezelor;
• dactilita, o inflamație a articulațiilor degetelor (aspectul „degetului în cârnat”) (8).

Aceste simptome sunt adesea asimetrice (doar o parte a corpului este afectată).

Se pot observa și alte simptome:

• dureri articulare, mai ales în miezul noptii;
• oboseală, mai ales in timpul recidivelor;
• rigiditate articulară matinală care este ameliorată prin mișcare;
• umflarea articulațiilor din cauza inflamației membranei care protejează articulațiile („membrana sinovială”). Aceste umflături sunt dovezi ale „revărsării sinoviale”, care reprezintă o creștere a volumului de lichid din articulație (8).

La persoanele care suferă de psoriazis, un simptom este prezent frecvent în timpul artritei psoriazice (70 până la 80% din cazuri): unghiile au multe cratere mici („unghii cu degetar” sau „unghii de croitoreasă”) (8).

În unele cazuri, artrita psoriazică poate fi însoțită de inflamația ochilor („uveită”), boala inflamatorie cronică intestinală (boala Crohn sau colită ulceroasă), tulburări ale ritmului cardiac sau anomalii ale valvei cardiace (8).

Diagnostic diferențial

Se realizează cu:

• artrita reumatoidă;
• osteoartrita erozivă;
• artrita cu cristale (guta și pseudoguta)
• alte spondiloartropatii seronegative, cum ar fi artrita reactivă, artrita enteropatică și spondilita anchilozantă (2).

Cum evoluează artrita psoriazică?

Artrita psoriazică evoluează în pusee separate de perioade de acalmie, independente de apariția simptomelor cutanate în cazul celor care suferă și de psoriazis (9).

Lăsată netratată, artrita psoriazică poate provoca rigiditate articulară ireversibilă (anchilozare), sau chiar deformări ireversibile articulare, cu apariția unor dizabilități (9).

Cum se pune diagnosticul de artrită psoriazică?

Artrita psoriazică poate fi diagnosticată de către un dermatolog (la un pacient cu psoriazis) sau un reumatolog. Pe lângă simptome, o serie de examinări suplimentare (raze X, analize de sânge) confirmă suspiciunea de artrită psoriazică (8).

Variante de tratament

Tratamentul artritei psoriazice constă în medicamente, aparate ortopedice, reabilitare funcțională, activitate fizică adaptată și, eventual, intervenții chirurgicale (10).

Medicamentele prescrise pentru artrita psoriazică urmăresc ameliorarea durerii și prevenirea leziunilor articulare prin reducerea inflamației locale. Majoritatea pacienților iau antiinflamatoare nesteroidiene utile pentru ameliorarea simptomelor, dar trebuie să acorde atenție la posibilele efecte secundare. În stadiile inițiale se pot efectua intraarticular sau intramuscular injecții cu corticosteroizi pentru a reduce din inflamație rapid (7).

Medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (DMARD în engleză) sunt prescrise pentru a preveni crizele de artrită psoriazică la persoanele care suferă frecvent de aceasta sau atunci când schemele pentru ameliorare nu sunt suficiente. Aceste tratamente au ca scop inhibarea parțială a acțiunii sistemului imunitar și de reducere a inflamației: se numesc „imunosupresive”. Aceste tratamente sunt rezervate pentru artrita psoriazică severă sau de severitate moderată ce are un impact puternic asupra calității vieții pacientului (7):

• Metotrexatul rămâne cea mai aleasă terapie DMARD de primă linie, în ciuda controverselor (11).
• Inhibitorii factorului de necroză tumorală - TNF (adalimumab, certolizumab, etanercept, golimumab și infliximab) sunt acum utilizați în mod curent. Au beneficii semnificative asupra artritei, psoriazisului, entezitei și dactilitei, precum și asupra leziunilor radiografice (11).
• Ustekinumab este un inhibitor de IL-12/23 care este utilizat în mod obișnuit pentru psoriazis și s-a dovedit a fi eficient pentru artrită, piele, entezită și dactilită. În ciuda faptului că nu există studii directe, se consideră că este mai puțin eficient decât inhibitorii TNF pentru manifestările musculo-scheletice, dar este superior pentru bolile de piele. Ustekinumab este acum aprobat de pentru tratamentul artritei psoriazice, dar numai ca terapie de linia a doua (11).
• O altă terapie disponibilă pentru artrita psoriazică este apremilastul, un inhibitor al fosfodiesterazei-4. Are un profil favorabil de siguranță, fără a necesita monitorizare regulată a sângelui și fără hepatotoxicitate (11).

Prin apariția unor terapii mai noi de acțiune, terapia optimă este mai ușor de identificat, cu scopul de a oferi siguranță și eficacitate în controlul și vindecarea artritei psoriazice (11).

Managementul comorbidităților

Psoriazisul este frecvent identificat la pacienții cu artrită psoriazică. Colaborarea strânsă cu un dermatolog este esențială pentru gestionarea simptomelor apărute la nivelul pielii și a sistemului musculo-scheletic (10).

În spectrul spondiloartritelor, manifestările extraarticulare, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale și uveita sunt, de asemenea, un risc. Așadar, comunicarea cu specialiști (oftalmologi și gastroenterologi) este crucială pentru gestionarea optimă a acestori condiții conexe. De exemplu, unele tratamente pentru artrita psoriazică ar putea agrava comorbiditățile (inhibitorii de interleukină-17 pot exacerba boala la pacienții cu boală inflamatorie intestinală) (10).

Sindromul metabolic complică tratarea artritei psoriazice, iar anumiți steroizi și DMARD cresc riscul de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și anomalii hepatice. Obezitatea este asociată cu psoriazis si artrita psoriazică, cu o prevalență de aproximativ 45%, limitând toleranța la terapii (12).