Apolipoproteina E fără mutații, asociată cu semne de demență în creierele îmbătrânite
©
Autor: Domșa Dariana
Cercetătorii care explorează proteinele din creier asociate cu demența au identificat Apolipoproteina E (ApoE) ca o proteină cheie pliată greșit. Aproximativ 50% dintre persoanele cu boala Alzheimer au o mutație genetică, alela APOE ε4, un factor de risc cunoscut pentru demență. Cercetătorii au fost surprinși să descopere că, chiar și în creierul pacienților fără mutația alela APOE ε4, proteinele ApoE au fost puternic asociate cu demența.
Cercetătorii au folosit spectrometria de masa pentru a caracteriza setul complet de proteine, sau proteomul, din amigdala a 40 de participanti dintr-o cohortă de autopsie a Centrului pentru boala Alzheimer de la Universitatea din Kentucky. Amigdala este vulnerabilă la proteinele greșit agregate asociate cu demența și este adesea afectată chiar și în stadiile incipiente ale bolii. Deși studiile anterioare au examinat proteomul amigdalei umane, niciunul nu a raportat un eșantion de dimensiuni comparative cu cel din studiul actual, cu subiecți cu demență și subiecți de control pentru comparație.
După cum era de așteptat, în creierul pacienților cu demență au fost găsite porțiuni de proteine asociate anterior cu boli neurodegenerative, inclusiv proteine beta-amiloid, Tau și α-Synuclein. Dintre acestea, proteinele Tau și beta-amiloid, dar nu și α-Sinucleina, au fost ocazional detectabile la subiecții normali din punct de vedere cognitiv și la cei cu afectare cognitivă ușoară. Datele au relevat, de asemenea, o corelație strânsă între diagnosticul de demență și detectarea peptidelor ApoE în creier. Corelația cu demența pentru ApoE a fost chiar mai puternică decât cea observată pentru Tau, beta-amiloid sau α-Synuclein. Mai mult, peptidele ApoE au fost semnificativ îmbogățite chiar și la pacienții cu demență cărora le lipsește alela APOE ε4.
„Studiul nostru se adaugă la o apreciere în evoluție a mai multor proteine pliate greșit din creierul uman și avansează domeniul, subliniind că ApoE poate contribui puternic la apariția demenței, chiar și la persoanele care nu au o mutație a proteinei”, a spus autorul studiului, profesorul Peter T. Nelson de la Universitatea din Kentucky.
sursa: Science Daily
foto: Placă de amiloid cu localizarea Apolipoproteinei E (ApoE) (verde; A), proteinei complementului C4 (roșu; B) și proteinelor Tau (alb; C) în amigdală. Individ cu genotipul APOE ε3/3 (Cazul 1068). În structura descrisă asemănătoare plăcii, semnalul ApoE este cel mai puternic în miezul plăcii (săgeata din panoul A), în timp ce semnalul C4 este puternic și la periferie (săgeata din panoul B). Structurile imunoreactive Tau sunt adesea în afara semnalului ApoE sau C4 (săgeata din panoul C). Panoul D arată toate cele trei culori, iar galbenul reprezintă regiunile de suprapunere verde-roșu. Anticorpul ApoE etichetează vasele mici (vârf de săgeată mare în panoul A) și profile gliale (cap de săgeată mai mic în panoul A) care nu sunt marcate de anticorpul C4. Bară de scară = 50 μm
The American Journal of Pathology
Cercetătorii au folosit spectrometria de masa pentru a caracteriza setul complet de proteine, sau proteomul, din amigdala a 40 de participanti dintr-o cohortă de autopsie a Centrului pentru boala Alzheimer de la Universitatea din Kentucky. Amigdala este vulnerabilă la proteinele greșit agregate asociate cu demența și este adesea afectată chiar și în stadiile incipiente ale bolii. Deși studiile anterioare au examinat proteomul amigdalei umane, niciunul nu a raportat un eșantion de dimensiuni comparative cu cel din studiul actual, cu subiecți cu demență și subiecți de control pentru comparație.
După cum era de așteptat, în creierul pacienților cu demență au fost găsite porțiuni de proteine asociate anterior cu boli neurodegenerative, inclusiv proteine beta-amiloid, Tau și α-Synuclein. Dintre acestea, proteinele Tau și beta-amiloid, dar nu și α-Sinucleina, au fost ocazional detectabile la subiecții normali din punct de vedere cognitiv și la cei cu afectare cognitivă ușoară. Datele au relevat, de asemenea, o corelație strânsă între diagnosticul de demență și detectarea peptidelor ApoE în creier. Corelația cu demența pentru ApoE a fost chiar mai puternică decât cea observată pentru Tau, beta-amiloid sau α-Synuclein. Mai mult, peptidele ApoE au fost semnificativ îmbogățite chiar și la pacienții cu demență cărora le lipsește alela APOE ε4.
„Studiul nostru se adaugă la o apreciere în evoluție a mai multor proteine pliate greșit din creierul uman și avansează domeniul, subliniind că ApoE poate contribui puternic la apariția demenței, chiar și la persoanele care nu au o mutație a proteinei”, a spus autorul studiului, profesorul Peter T. Nelson de la Universitatea din Kentucky.
sursa: Science Daily
foto: Placă de amiloid cu localizarea Apolipoproteinei E (ApoE) (verde; A), proteinei complementului C4 (roșu; B) și proteinelor Tau (alb; C) în amigdală. Individ cu genotipul APOE ε3/3 (Cazul 1068). În structura descrisă asemănătoare plăcii, semnalul ApoE este cel mai puternic în miezul plăcii (săgeata din panoul A), în timp ce semnalul C4 este puternic și la periferie (săgeata din panoul B). Structurile imunoreactive Tau sunt adesea în afara semnalului ApoE sau C4 (săgeata din panoul C). Panoul D arată toate cele trei culori, iar galbenul reprezintă regiunile de suprapunere verde-roșu. Anticorpul ApoE etichetează vasele mici (vârf de săgeată mare în panoul A) și profile gliale (cap de săgeată mai mic în panoul A) care nu sunt marcate de anticorpul C4. Bară de scară = 50 μm
The American Journal of Pathology
Data actualizare: 28-01-2022 | creare: 28-01-2022 | Vizite: 458
Bibliografie
Study now links non-mutated Apolipoprotein E to dementia in the aging brain, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/01/220126122408.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dementa senila ?Bunica mea se comporta ciudat.
- Nu stiu ce sa mai fac
- Nu ne cunoaste, o striga doar pe mama ei moarta, nu mai mananca, nu mai bea nici apa...
- Medicatie gresita???
- Avc, dementa mixta, sindrom psiho organic
- Medicamentele pentru Alzheimer si Dementa senila incetinesc agravarea bolii?
- Dementa de tip alzheimer
- Dementa si crize de epilepsie
- Dementa avansata