Anxietatea aparută în urma consumului de alcool

Consumul de alcool, considerat de către persoanele cu anxietate socială o modalitate de relaxare și de combatere a stresului, are efecte negative asupra sănătății întregului organism. Contrar credinței populare, care spune că prin consumul de băuturi alcoolice poate fi redus stresul, studiile arată că anxietate este asociată cu acest viciu nesănătos. Alcoolul înrăutățește simptomele tulburărilor de sănătate mintală, efectele sale fiind unele dăunătoare nu doar asupra creierului, ci și asupra celorlalte organe interne. (1) (2)

Alcoolul acționează ca un sedativ, astfel că în urma consumului pot fi evidențiate îmbunătățiri ale stării generale, simptomele anxietății sau ale depresiei fiind ameliorate. Atunci când consumăm alcool, percepția despre o anumită situația poate fi restrânsă sau modificată. Tocmai din acest motiv, persoanele care suferă de anxietate generalizată pot percepe situațiile într-un mod mai puțin dăunător lor. Efectul este însă resimțit pe termen scurt și se datorează modificărilor chimice provocate de alcool la nivelul creierului. Din dorința de a resimții efectele plăcute, indivizii cu tulburări de sănătate mintală curabile, precum depresie, anxietate socială sau anxietate generalizată, ajung să consume cantități crescute de alcool în mod regulat. Cu timpul, creierul începe să fie afectat, neurotransmițătorii nemaifiind capabili să transmită în mod corect informația. (2) (3)

De regulă, efectele benefice ale alcoolului asupra anxietății dispar la câteva ore sau minute de la consum, în funcție de cantitatea ingerată. Consumul exagerat declanșează, în cea de-a doua parte a zilei, o revenire a simptomelor anxietății, uneori acestea fiind mai accentuate. Persoana în cauză poate simți nevoia să consume din nou alcool, pentru a încerca să amelioreze simptomele. Odată cu creșterea cantității consumate, porțiunea din creier asociată cu inhibiția devine deprimată, ceea ce înseamnă că toleranța la alcool crește. Din acest motiv, pentru a obține din nou efectele plăcute, este necesar să fie crescută cantitatea de alcool ingerată. Un comportament de acest tip va avea efecte negative asupra sănătății mintale. Individul intră într-un cerc vicios care se poate finaliza printr-o nevoie constantă de a consuma alcool. Dorința fizică și psihică de a consuma alcool reprezintă un stadiu clinic al etilismului cronic, afecțiune cunoscută sub denumirea de alcoolism. (2)

Alcoolismul este una dintre problemele majore de sănătate globală și este asociat cu tulburările de anxietate, fiind, totodată, un important factor de risc pentru suicid. Conform statisticilor, rata sinuciderilor este semnificativ mai mare în țările în care există mai multe cazuri de alcoolism cronic. Peste 2% dintre persoanele care au fost diagnosticate de-a lungul vieții cu alcoolism cronic ajung să se sinucidă. În majoritatea țărilor dezvoltate, persoanele care suferă de anxietate sau depresie au șanse mai mari de a deveni consumatori cronici de alcool. (2) (4)

Relația dintre alcoolism și tulburările de anxietate nu este facilitată doar de modificările apărute în structura creierului în urma consumului, ci și de eventualele probleme ce pot să apară în viața personală a consumatorului. Alcoolismul afectează relațiile familiale, dar și performanțele la locul de muncă. Alcoolul poate, de asemenea, să-i facă pe oamenii să-și piardă inhibițiile și să se comporte impulsiv. Regretele apărute în urma unor acțiuni violente sau cu efecte dăunătoare declanșează anxietatea și sporesc nivelul de stres. (1) (3)

Alcoolul poate provoca inhibarea secreției de acid folic, ceea ce predispune la consumul exagerat de alimente bogate în zaharuri. De asemenea, în urma consumului de alcool scade cantitatea anumitor hormoni din corp, ce au rolul de a menține sănătatea întregului organism în parametrii optimi. Hormonul anti-diuretic, necesar pentru a reține apa în organism, scade semnificativ în cantități în timpul unui episod de consum. Acesta este motivul pentru care, după consumul de alcool, nevoia de a urina este una accentuată. Urinarea frecventă denotă faptul că există pierderi importante de apă din corp, riscurile de instalare a deshidratării fiind crescute. (1) (3)

Deshidratarea severă, cauzată de consumul de băuturi alcoolice sau de vărsăturile cauzate de greață, se manifestă prin dureri de cap, hipotensiune, amețeli sau leșin, simptome ce pot fi cu ușurință confundate cu cele ale anxietății sau care pot declanșa anxietatea. Utilizarea medicamentelor antiinflamatoare sau anxiolitice înainte sau după ingerarea alcoolului, intoleranța la alcool și lipsa unui număr suficient de ore de somn reprezintă alte motive pentru care anxietatea poate crește sau poate fi declanșată în urma consumului de alcool. (1) (3)