Anxietate după consumul de alcool

Alcoolul, consumat uneori pentru a calma temporar sentimentele de anxietate sau pentru a reduce stresului, poate provoca, de fapt, amplificarea simptomelor anxietății și agravarea unor condiții preexistente de natură psihică. Anxietatea după consumul de alcool este un fenomen destul de comun, dar adesea trecut cu vederea. Deși alcoolul poate oferi o eliberare temporară de la stres și anxietate, consumul de alcool nu este un remediu pe termen lung și poate aduce mai multe probleme decât soluții. (1, 2, 3)

Mecanismul care duce la anxietate

Clasificat ca depresant al sistemului nervos central, alcoolul poate ameliora temporar simptomele anxietății, inclusiv nervozitatea și nesiguranța, ceea ce creează consumatorului o iluzie de calm și relaxare. Efectul obținut după consumul de alcool este însă de scurtă durată. Pe măsură ce alcoolul își pierde efectul, anxietatea revine, adesea la niveluri chiar mai ridicate decât înainte. În plus, alcoolul poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular, ceea ce poate duce la creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, simptome adesea asociate cu anxietatea. (1, 2, 3, 7)

Impactul alcoolului asupra somnului

Consumul de alcool are un efect profund asupra calității și structurii somnului. Chiar dacă inițial alcoolul poate avea un efect sedativ, ajutând la inducerea somnului, alcoolul interferează cu etapele naturale ale ciclului de somn, în special cu somnul REM. Esențial pentru regenerare și pentru sănătatea mintală, somnul REM (Rapid Eye Movement) are un rol cheie în procesarea și consolidarea amintirilor. Alcoolul scurtează și fragmentează fazele de somn REM, ceea ce poate duce la o calitate slabă a somnului și la sentimente de oboseală și anxietate a doua zi. (1, 5, 6)

Efectul alcoolului asupra funcționării creierului

Alcoolul intervine în mod semnificativ în funcționarea creierului, deoarece influențează comunicarea neuronală și afectează neurotransmițătorii. Modul în care alcoolul interferează cu aceste mecanisme cerebrale are un rol crucial în generarea sentimentelor de anxietate după consumul de alcool. Alcoolul amplifică efectele GABA, un neurotransmițător care inhibă activitatea neuronilor, ceea ce determină apariția unor efecte sedative și relaxante. Simultan, inhibă glutamatul, un neurotransmițător excitator, încetinind astfel funcționarea creierului.

De asemenea, alcoolul stimulează eliberarea de dopamină și serotonină, neurotransmițători care generează sentimente de plăcere și bunăstare. Cu toate acestea, consumul cronic de alcool poate conduce la adaptarea creierului la nivelurile ridicate de dopamină și serotonină, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de cantități tot mai mari de alcool pentru a obține aceleași efecte. În plus, fluctuațiile neurotransmițătorilor pot duce la simptome de anxietate și la instabilitate emoțională. Consumul prelungit de alcool poate duce la modificări structurale și chimice în creier, inclusiv la atrofierea anumitor regiuni, ceea ce poate determina disfuncții cognitive și emoționale. (2, 4, 7)

Răspunsul la anxietatea indusă de alcool

Identificarea și înțelegerea mecanismelor prin care alcoolul poate induce anxietate reprezintă primul pas în abordarea problemei. Odată identificată conexiunea, există mai multe strategii care pot fi utilizate. În primul rând, este important ca alcoolul să fie consumat cu moderație, potrivit recomandărilor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) . În prezent, este definit ca fiind un consum moderat o băutură pe zi (echivalentul a 14 grame de alcool pur) pentru femei și până la două băuturi pe zi pentru bărbați.

În al doilea rând, dacă alcoolul devine un mijloc de gestionare a anxietății, este important să se solicite ajutor medical. Există numeroase forme de terapii care pot fi eficiente în gestionarea anxietății și care nu prezintă niciun risc. În mod simultan, participarea la ședințele grupurilor de suport poate oferi oportunitatea de a împărtăși experiențe și strategii cu alții care se confruntă cu aceleași probleme.

În unele cazuri, medicamentele pot fi utile în gestionarea simptomelor de anxietate. Este esențial însă ca medicamentele să fie administrate sub supraveghere medicală, conform indicațiilor medicului. Exercițiul fizic regulat, o alimentație echilibrată, un somn adecvat, practicile de mindfulness și tehnicile de relaxare (precum respirația profundă și yoga) pot fi, de asemenea, instrumente eficiente de gestionare a stresului și a anxietății. (1, 3, 4)