Anxietate după consumul de alcool
Autor: Teodorescu Mihai

Alcoolul, consumat uneori pentru a calma temporar sentimentele de anxietate sau pentru a reduce stresului, poate provoca, de fapt, amplificarea simptomelor anxietății È™i agravarea unor condiÈ›ii preexistente de natură psihică. Anxietatea după consumul de alcool este un fenomen destul de comun, dar adesea trecut cu vederea. DeÈ™i alcoolul poate oferi o eliberare temporară de la stres È™i anxietate, consumul de alcool nu este un remediu pe termen lung È™i poate aduce mai multe probleme decât soluÈ›ii. (1, 2, 3)
Mecanismul care duce la anxietate
Clasificat ca depresant al sistemului nervos central, alcoolul poate ameliora temporar simptomele anxietății, inclusiv nervozitatea È™i nesiguranÈ›a, ceea ce creează consumatorului o iluzie de calm È™i relaxare. Efectul obÈ›inut după consumul de alcool este însă de scurtă durată. Pe măsură ce alcoolul îÈ™i pierde efectul, anxietatea revine, adesea la niveluri chiar mai ridicate decât înainte. În plus, alcoolul poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular, ceea ce poate duce la creÈ™terea ritmului cardiac È™i a tensiunii arteriale, simptome adesea asociate cu anxietatea. (1, 2, 3, 7)
Impactul alcoolului asupra somnului
Consumul de alcool are un efect profund asupra calității È™i structurii somnului. Chiar dacă iniÈ›ial alcoolul poate avea un efect sedativ, ajutând la inducerea somnului, alcoolul interferează cu etapele naturale ale ciclului de somn, în special cu somnul REM. EsenÈ›ial pentru regenerare È™i pentru sănătatea mintală, somnul REM (Rapid Eye Movement) are un rol cheie în procesarea È™i consolidarea amintirilor. Alcoolul scurtează È™i fragmentează fazele de somn REM, ceea ce poate duce la o calitate slabă a somnului È™i la sentimente de oboseală È™i anxietate a doua zi. (1, 5, 6)
Efectul alcoolului asupra funcționării creierului
Alcoolul intervine în mod semnificativ în funcÈ›ionarea creierului, deoarece influenÈ›ează comunicarea neuronală È™i afectează neurotransmițătorii. Modul în care alcoolul interferează cu aceste mecanisme cerebrale are un rol crucial în generarea sentimentelor de anxietate după consumul de alcool. Alcoolul amplifică efectele GABA, un neurotransmițător care inhibă activitatea neuronilor, ceea ce determină apariÈ›ia unor efecte sedative È™i relaxante. Simultan, inhibă glutamatul, un neurotransmițător excitator, încetinind astfel funcÈ›ionarea creierului.
De asemenea, alcoolul stimulează eliberarea de dopamină È™i serotonină, neurotransmițători care generează sentimente de plăcere È™i bunăstare. Cu toate acestea, consumul cronic de alcool poate conduce la adaptarea creierului la nivelurile ridicate de dopamină È™i serotonină, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de cantități tot mai mari de alcool pentru a obÈ›ine aceleaÈ™i efecte. În plus, fluctuaÈ›iile neurotransmițătorilor pot duce la simptome de anxietate È™i la instabilitate emoÈ›ională. Consumul prelungit de alcool poate duce la modificări structurale È™i chimice în creier, inclusiv la atrofierea anumitor regiuni, ceea ce poate determina disfuncÈ›ii cognitive È™i emoÈ›ionale. (2, 4, 7)
Răspunsul la anxietatea indusă de alcool
Identificarea È™i înÈ›elegerea mecanismelor prin care alcoolul poate induce anxietate reprezintă primul pas în abordarea problemei. Odată identificată conexiunea, există mai multe strategii care pot fi utilizate. În primul rând, este important ca alcoolul să fie consumat cu moderaÈ›ie, potrivit recomandărilor Centrului pentru Controlul È™i Prevenirea Bolilor (CDC) . În prezent, este definit ca fiind un consum moderat o băutură pe zi (echivalentul a 14 grame de alcool pur) pentru femei È™i până la două băuturi pe zi pentru bărbaÈ›i.
În al doilea rând, dacă alcoolul devine un mijloc de gestionare a anxietății, este important să se solicite ajutor medical. Există numeroase forme de terapii care pot fi eficiente în gestionarea anxietății È™i care nu prezintă niciun risc. În mod simultan, participarea la È™edinÈ›ele grupurilor de suport poate oferi oportunitatea de a împărtăși experienÈ›e È™i strategii cu alÈ›ii care se confruntă cu aceleaÈ™i probleme.
În unele cazuri, medicamentele pot fi utile în gestionarea simptomelor de anxietate. Este esenÈ›ial însă ca medicamentele să fie administrate sub supraveghere medicală, conform indicaÈ›iilor medicului. ExerciÈ›iul fizic regulat, o alimentaÈ›ie echilibrată, un somn adecvat, practicile de mindfulness È™i tehnicile de relaxare (precum respiraÈ›ia profundă È™i yoga) pot fi, de asemenea, instrumente eficiente de gestionare a stresului È™i a anxietății. (1, 3, 4)
(2) Alcohol and anxiety, link: https://www.drinkaware.co.uk/facts/health-effects-of-alcohol/mental-health/alcohol-and-anxiety
(3) Alcohol and Anxiety, link: https://www.healthline.com/health/alcohol-and-anxiety
(4) Anxiety and Alcohol Use Disorders, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3860396
(5) Alcohol and sleep, link: https://www.drinkaware.co.uk/facts/health-effects-of-alcohol/effects-on-the-body/alcohol-and-sleep
(6) Alcohol and Sleep, link: https://www.sleepfoundation.org/nutrition/alcohol-and-sleep
(7) Mental Effects of Alcohol: Effects of Alcohol on the Brain, link: https://americanaddictioncenters.org/alcoholism-treatment/mental-effects
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum