Jocurile de noroc - sau dependenta fara consum de substante

“Cum sa fiu dependent daca eu nu iau droguri, nu fumez si nu beau?” De curand insa, s-a descoperit ca zonele din creier care reactioneaza la perspectiva castigului sau pierderii banilor in timpul jocului, sunt asemanatoare cu acelea care raspund la consumul de cocaina sau morfina.

Dependenta de jocuri de noroc este o tulburare de control a impulsului. Un jucator compulsiv continua sa joace indiferent daca are o dispozitie buna sau proasta, chiar daca este in pragul falimentului sau coplesit de datorii, sau daca isi da seama ca jocul ii aduce mai multe dezavantaje decat avantaje.
Exista mai multe caracteristici prin care dependenta de joc este asemanatoare cu dependenta de substante. Dorinta si atractia incontrolabila fata de joc, felul in care acesta devine activitatea cea mai importanta din viata persoanei, dominandu-i gandurile, sentimentele si comportamentul. Alt element comun este toleranta – adica pentru a obtine acelasi nivel de placere, persoana este nevoita sa creasca timpul alocat acestei activitati dar si sumele jucate, asa cum cei dependenti de substante trebuie sa-si mareasca doza. Comun cu dependentele de substante este si sevrajul, sau sindromul de abstinenta, care apare ca o stare emotionala neplacuta, insotita la anumite persoane si de efecte fizice resimtite la intreruperea activitatii de joc.

Un studiu realizat in 2001 de catre o echipa de cercetatori condusa de Dr. Hans Breiter (Massachusetts General Hospital) a adus informatii semnificative in intelegerea dependentei de jocuri de noroc. S-a observat cum creierul unei persoane care anticipeaza un castig la masa de ruleta, reactioneaza la fel ca cel al unei persoane care consuma substante care induc starea de euforie, cum ar fi cocaina sau morfina.
Cum se poate explica medical acest lucru? Creierul utilizeaza acelasi circuit pentru “procesarea diferitelor recompense”. Circulatia sangelui in creierul unei persoane dependente de joc se modifica la fel ca in cazul infuziei de cocaina. Schimbarile variaza in functie de suma de bani implicata: cu cat suma de bani este mai mare, cu atat persoana devine mai incitata. Raspunsul principal la castig sau perspectiva castigului au fost observate in emisfera dreapta a creierului in timp ce emisfera stanga a fost mai activa la pierderi.

Read Montague, profesor in neurostiinte la Baylor University explica cum dopamina este neurotransmitatorul implicat in procesarea acestor recompense. In momentul in care experimentam ceva placut, cum ar fi castigarea unei maini la blackjack sau a manca o prajitura cu ciocolata, neuronii dopaminergici sunt stimulati. Acesti neuroni ajuta creierul sa invete despre placere si incearca sa anticipeze cand se va intampla din nou.
Recompensele aleatorii ale jocului de noroc (de exemplu la pacanele), sunt mult mai incitante decat o serie predictibila de recompense. Cand tragem de maneta si castigam niste bani, experimentam acea placere intensa tocmai pentru ca recompensa a fost atat de neasteptata.

“Ironia jocului de noroc este aceea ca este distractiv din cauza ca este atat de frustrant, cel putin pentru neuronii dopaminergici. Una dintre intrebarile care raman pentru cercetatori este de ce doar unii jucatori ajung dependenti. In timp ce majoritatea persoanelor se pot ridica si pleca de la masinile de joc, unii jucatori… nu pot rezista tentatiei. Pentru acesti jucatori compulsivi, predictiile gresite ale neuronilor dopaminergici devin auto–distructive” (Boston Globe, 2007)

Articol scris de Ana-Maria Moldovan, psiholog clinician si psihoterapeut in cadrul clinicii Psy Motion. Mai multe detalii despre dependenta de jocuri de noroc puteti afla pe https://www.psymotion.ro/content/dependente-jocuri-de-noroc