Dependenţa de pornografie
CreÅŸterea popularităţii internetului a condus la modificări semnificative ale vieÅ£ii în general, ceea ce a solicitat puternic abilităţile de adaptare ale societăţii moderne. Însă, pe lângă beneficiile de necontestat, au apărut ÅŸi o serie de noi probleme cărora trebuie să le facem faţă. Printre acestea numărăm dependenÅ£a de jocuri video, cyberbullying-ul, dar ÅŸi accesul nefiltrat la pornografie.
Pornografia online reprezintă una dintre cele mai profitabile industii în perioada contemporană, producând circa 97 de miliarde de dolari la nivel mondial. În urma unui studiu pe tema dorinÅ£ei sexuale, cercetătorii au observat că 30% dintre site-uri au un conÅ£inut pornografic, iar cuvinte precum „sex” ÅŸi „porn” se află în top 10 cele mai căutate cuvinte de pe internet ale tuturor timpurilor. Procentajele legate de utilizatorii care vizualizează cu regularitate astfel de conÅ£inuturi sunt extrem de ridicate, ajungându-se la sute de mii de oameni în doar câteva secunde. (1)
Având în vedere amploarea acestui fenomen, vorbim ÅŸi de efecte pe măsură. Pe de o parte, există cercetători care susÅ£in că accesul la pornografie are beneficii precum îmbunătăţirea atitudinii faţă de sexualitate ÅŸi creÅŸterea varietăţii ÅŸi calităţii relaÅ£iilor sexuale, iar pe de altă parte, apar dezbateri legate de dependenÅ£a de pornografie online.
În ce constă dependenÈ›a de pornografie?
Acest tip de adicÅ£ie este definit prin nevoia crescută a persoanei de a vizualiza materiale pornografice, nevoie care în cele din urmă se intensifică, ajungând să interfereze cu nivelul de funcÅ£ionalitate socială, profesională ÅŸi sexuală a persoanei.
Dependenţa de pornografie a fost asociată cu simptome precum:
- probleme relaţionale;
- izolare socială;
- stimă de sine scăzută;
- depresie;
- satisfacţie sexuală scăzută;
- diminuarea libido-ului;
- lipsa de intimitate emoţională cu partenerul;
- scăderea productivităţii profesionale;
- degradarea abilităţilor de autoreglare;
- lipsă de motivaţie;
- scăderea interesului pentru relaţii reale;
- disfuncţie erectilă. (3, 5, 6)
O echipă de cercetători de la Universitatea Case Western Reserve a studiat efectele dependenţei autopercepute de pornografie online şi au ajuns la concluzia conform căreia convingerea individului că depinde de pornografie poate conduce la disconfort psihologic, manifestat prin simptome precum cele precizate mai sus. (14)
Persoanele care se confruntă cu astfel de probleme, parcurg următoarele etape:
- 1. Instalarea dependenÅ£ei: mai ales în cazul expunerii precoce la materiale cu conÅ£inut pornografic, riscul de a repeta acest comportament este foarte crescut. AdolescenÅ£ii aleg varianta mai confortabilă de a răspune nevoilor ÅŸi curiozităţilor lor, ceea ce conduce la o asociere între descărcarea sexuală ÅŸi tot ceea ce presupune pornografia online, mai exact ei asociază plăcerea cu: voyeurismul, a fi singur, a da click-uri, a căuta pe site-uri, permanenta noutate a conÅ£inutului vizualizat.
- 2. ToleranÅ£a: progresiv, efectele imaginilor vizualizate se micÅŸorează, ajungându-se la o „amorÅ£ire” a persoanei, mai exact la diminuarea plăcerii declanÅŸate de imaginile respective.
- 3. Intensificarea comportamentului: ca urmare a instalării toleranÅ£ei, persoana care nu mai reuÅŸeÅŸte să obÅ£ină efectul iniÅ£ial, începe nu numai să urmărească într-un mod compulsiv astfel de site-uri, dar ÅŸi să caute conÅ£inuturi mai ÅŸocante, mai violente.
- 4. Trecerea la act (acting out): deÅŸi ar putea exista o conexiune între alunecarea spre comportamente sexuale excentrice sau violente în ceea ce îi priveÅŸte pe dependenÅ£ii de pornografie, aceasta nu este una de tip cauză-efect. (2, 4, 8)
Mecanismul dependenţei de pornografie
În cazul personelor care prezintă o vulnerabilitate spre a dezvolta probleme emoÅ£ionale, psihologice sau de natură adictivă, există ÅŸi un risc mai ridicat de a întâmpina dificultăţi în legătură cu diminuarea sau renunÅ£area la consumul de materiale pornografice. Un studiu realizat în cadrul Institutului Kinsey arată că procentul acestora este de 9% din populaÅ£ia consumatoare de pornografie. Acestă populaÅ£ie ajunge până la 99% în cazul bărbaÅ£ilor ÅŸi până la 86% în cazul femeilor, vârsta cea mai vulnerabilă fiind adolescenÅ£a, din cauza dezvoltării insuficiente a cortexului prefrontal (cu rol în reglarea ÅŸi controlul comportamentelor).
Riscul ridicat de a trece spre consum compulsiv de pornografie este asociat cu trăsături specifice următoarelor paliere ale personalităţii:
dezirabilitate: tendinÅ£a de a se comporta în conformitate cu aÅŸteptările celorlalÅ£i, de a le face pe plac;
- nevrotism: predispoziţie de a trăi stări afective negative, nivel scăzut de adaptabilitate şi autocontrol redus;
- conÅŸtiinciozitate: interes excesiv pentru organizare ÅŸi ordine care poate conduce la comportamente obsesiv compulsive. (3)
Mecanismul acestui tip de dependenţă a mai fost explicat ÅŸi din punct de vedere neurologic, pornindu-se de la schimbările care se produc în creier ca urmare a vizionării de videoclipuri cu conÅ£inuturi sexuale explicite.
Odată ce persoana intră în contact cu un stimul plăcut (oricare ar fi acela), în creier se eliberează un neurotransmiţător numit dopamină care participă (printre altele) la concentrarea atenÅ£iei ÅŸi la creÅŸterea stării de bine. În cazul pornografiei, are loc o descărcare excesivă de dopamină, ducând la senzaÅ£ii de extaz, eliberare ÅŸi detaÅŸare, dar ÅŸi la o dereglare a sistemului de recompensă al creierului. IneficienÅ£a acestui sistem este cea care conduce la instalarea toleranÅ£ei. (5)
Oxitocina este o altă substanţă asociată cu dependenÅ£a de pornografie, fapt determinat de importanÅ£a pe care o are în crearea legăturilor emoÅ£ionale între parteneri. În timpul ÅŸi imediat după contactul sexual, nivelul de oxitocină din creier creÅŸte, determinându-i pe parteneri să se ataÅŸeze unul de celălalt. Există studii care susÅ£in că acelaÅŸi lucru se întâmplă ÅŸi în cazul vizualizării materialului pornografic, diferenÅ£a fiind că ataÅŸamentul se formează faţă de un anumit tip de trăsături ale „actorilor”. Literatura de specialitate nu a ajuns însă la o opinie unanimă în acest sens, pentru că nu există încă dovezi care să lege eliberarea de oxitocină de dorinÅ£a de noutate ÅŸi promiscuitate asociată cu pornografia online. (6)
Alte substanÅ£e care mai sunt eliberate în timpul actului sexual ÅŸi după orgasm, care ar putea participa la creÅŸterea dorinÅ£ei de a reveni la site-urile cu conÅ£inut pornografic, sunt testosteronul, norepinefrina ÅŸi serotonina. Alături de dopamină ÅŸi oxitocină, în cantităţi mari, acestea produc senzaÈ›ia de „dilatare a timpului” (vizionarea prelungită a video-urilor respective), fixarea în memorie a imaginilor vizualizate (rememorarea permanentă), senzaÅ£ia de calm ÅŸi de eliberare de problemele cotidiene. (7)
Ca urmare unor astfel de dereglări, în cazul persoanelor care consumă compulsiv pornografie online, se produce o diminuare a răspunsului creierului la orice alt tip de plăcere. ReacÅ£ii similare sunt întâlnite în cazul altor adicÅ£ii precum: dependenÅ£a de droguri, de jocuri video, de internet ÅŸi la persoanele care au tulburări de alimentaÅ£ie (mâncatul compulsiv). La fel ca în cazul acestora din urmă, pornografia este utilizată ca mecanism de coping (comportamentul de apărare adoptat de persoană, în momentul în care percepe o situaÅ£ie ca fiind dificilă), prin intermediul căruia persoana încearcă să facă faţă situaÅ£iilor stresante, blocându-se însă într-un ciclu patologic. (5, 11)
Cercetarea privind dependența de pornografie
Deoarece dificultăţile legate de renunÅ£area sau diminuarea consumului de pornografie online sunt foarte recente (accesul la site-urile cu conÅ£inut xxx crescând începând cu anul 2008), studiile realizate pe acest subiect necesită îmbunătăţiri, replicări ÅŸi direcÅ£ii noi de cercetare. Cu toate că cea mai des folosită etichetare a acestui tip de probleme este dependenÅ£a de pornografie, aceasta nu este recunoscută oficial ca o tulburare.
DeÅŸi a fost luată în considerare includerea ei în ultima ediÅ£ie a manualului american de diagnosticare ÅŸi clasificare a bolilor psihice a DSM V (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, publicat în 2013), în cele din urmă, propunerea a fost respinsă din cauza datelor insuficiente. Limitele studiilor realizate până în prezent pe acest subiect ar putea avea drept cauză:
- dificultatea de a găsi grupuri de control (adolescenţi care nu accesează site-uri cu conţinut pornografic);
- alterarea declaraţiilor legate de modificarea comportamentului ca urmare a consumului de pornografie;
- simptomatologie care interferează cu tulburări precum ADHD, anxietate socială, depresie, tulburare obsesiv compulsivă, anxietate de performanţă;
- conflicte de interese;
- prejudecăţi legate de subiect;
- dificultatea de a obţine fonduri pentru finanţare. (3, 5, 9)
Cum acţionăm?
Cu toate că în prezent este necesară o completare a golurilor existente în literatura de specialitate în legătură cu consumul compulsiv de pornografie, efectele negative ale acestuia asupra unui anumit grup de oameni sunt incontestabile. Din păcate, până în momentul de faţă nu a fost elaborat un tratament validat ÅŸtiinÅ£ific (pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară o înÅ£elegere mai profundă a fenomenului), însă a fost subliniată importanÅ£a introducerii educaÅ£iei sexuale încă de timpuriu, pentru prevenirea apariÅ£iei unor probleme de această natură. Mai ales în cazul adolescenÅ£ilor, pe lângă informaÅ£iile obiective, este nevoie să se adopte o atitudine deschisă ÅŸi lipsită de prejudecăţi:
ameninţările şi umilirea trebuie evitate: dacă adolescentul foloseşte acest comportament ca un mecanism de apărare, ameninţarea şi umilirea vor avea efectul opus celui dorit;
- promovarea echilibrului: este necesar ca adolescentul să îÅŸi înÅ£eleagă ÅŸi să îÅŸi accepte impulsurile sexuale ÅŸi în acelaÅŸi timp să reuÅŸească să găsească un echilibru în satisfacerea lor;
- abordarea subiectului pornografiei: deÅŸi poate părea dificil, abordarea acestui subiect este indispensabilă întrucât nu există „filtre perfecte” care să oprească accesul la pornografie. Este necesar ca adolescenÅ£ii să înÅ£eleagă că imaginile respective nu sunt o reproducere a realităţii, ci dimpotrivă. Astfel se evită crearea unor aÅŸteptări nerealiste în legătură cu actul sexual ÅŸi cu partenera/partenerul ÅŸi de asemenea se reduce anxietatea legată propria imagine corporală;
- promovarea interacÅ£iunilor sexuale reale: pentru un adolescent este mai uÅŸor să îÅŸi satisfacă nevoile sexuale prin intermediul masturbării, însă este important să i se vorbească despre satisfacÅ£ia pe care interacÅ£iunea umană ÅŸi conexiunea afectivă i le poate oferi.
În cazul în care persoana simte deja că utilizarea site-urilor cu conÅ£inut pornografic îi scapă de sub control, este indicată luare unor măsuri precum:
- evitarea acţiunilor care ar putea conduce la comportamentul nedorit;
- reînnoirea relaÅ£iilor sociale;
- identificarea unor activităţi plăcute şi relaxante şi desfăşurarea lor alături de alte persoane;
- realizarea unei liste a motivelor pentru care se doreşte diminuarea sau renunţarea la consumul de pornografie;
- învăţarea unor noi mecanisme, mai eficiente, de a face faţă situaÅ£iilor stresante. (10)
În completarea acestor recomandări vin o serie de comunităţi de suport din mediul virtual, în cadrul cărora persoanele care se identifică drept dependente de pornografie au ocazia de a îÅŸi împărtăşi experienÅ£ele, de a le cunoaÅŸte pe cele ale altora, de a oferi ÅŸi de a primi susÅ£inere (exemplu de astfel de comunitate - Reddit, care în prezent numără 168 448 de membri). (3, 5, 6, 8, 12)
Întrucât aÅŸa numita dependenţă de pornografie este un subiect atât de recent, există o doză de controversă specifică temelor legate de sexualitate. Comunitatea ÅŸtiinÅ£ifică interesată de acest subiect face demersuri în sensul înÅ£elegerii fenomenului ÅŸi explicării contradicÅ£iilor apărute în studiile realizate până în prezent. În ceea ce priveÅŸte populaÅ£ia generală, se impune o informare adecvată ÅŸi obiectivă în legătură cu sexualitatea reală sau virtuală, pornind de la o vârstă fragedă.
2. https://www.focusonthefamily.com/marriage/divorce-and-infidelity/pornography-and-virtual-infidelity/stages-of-porn-addiction
3. https://www.apa.org/monitor/2014/04/pornography.aspx
4. https://www.scribd.com/doc/20282510/Dr-Victor-Cline-Pornography-s-Effects-on-Adults-and-Children
5. https://www.youtube.com/watch?v=wSF82AwSDiU
6. https://www.pnas.org/content/111/16/6069.abstract?sid=f18295fa-5e11-4286-8ca6-4fe86477a59b
7. https://www.mcmanweb.com/love_lust.html
8. https://www.youtube.com/watch?v=VOMtXa3vScY
9. https://yourbrainonporn.com/your-brain-on-porn-series
10. https://www.utdallas.edu/counseling/pornaddiction/
11. https://www.cam.ac.uk/research/news/brain-activity-in-sex-addiction-mirrors-that-of-drug-addiction
12. https://www.yourbrainonporn.com/book/export/html/71
13. https://www.reddit.com/r/NoFap/
14. https://www.sciencedaily.com/releases/2015/09/150916185111.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Ejacularea precoce poate fi o consecinta a unei masturbari repetate?
- Drogat fara voie?!
- Filmele xxx distrug tot..
- Revin si eu la filmele porno
- Probleme grave cu pornografia
- Un sfat va rog. De ce simte nevoia sa priveasca atat de mult pornografie?
- Lipsa erectie din cauza pornografiei?
- Vreau sa merg inainte