Antidepresive care vizează intestinul: o abordare nouă pentru a lupta împotriva depresiei și anxietății

Un studiu preclinic, desfășurat pe modele animale, oferă indicii privind o nouă abordare în tratamentul tulburărilor afective precum depresia și anxietatea, prin direcționarea acțiunii medicamentelor exclusiv la nivel intestinal.
În mod tradițional, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, recunoscuți ca prima linie terapeutică pentru depresie și anxietate, acționează atât în sistemul nervos central, cât și în cel gastrointestinal. Aceștia cresc nivelul de serotonină în creier, dar și în intestin, fapt care poate duce la o serie de efecte secundare: alterări cognitive, probleme gastrointestinale, precum și un impact negativ asupra comportamentului, mai ales atunci când tratamentul este administrat în timpul sarcinii.

Cercetătorii, conduși de Mark Ansorge (Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons) și Kara Margolis (NYU College of Dentistry, NYU Grossman School of Medicine), au investigat ipoteza că sporirea semnalizării serotoninei limitat la celulele intestinale ar putea ameliora simptomele depresiei și anxietății fără efectele adverse asociate creșterii serotoninei la nivelul întregului organism. Folosind șoareci modificați genetic, proceduri chirurgicale și intervenții farmacologice, au reușit să crească semnificativ nivelul serotoninei în epiteliul intestinal, mimând efectul unui inhibitor selectiv al recaptării serotoninei limitat la tractul gastrointestinal.

Rezultatele obținute au arătat că șoarecii cu semnalizare crescută a serotoninei doar în intestin și-au redus comportamentele asemănătoare anxietății și depresiei, fără a prezenta tulburări cognitive ori gastrointestinale. Acest efect s-a dovedit a fi robust și a sugerat faptul că semnalizarea dinspre intestin spre creier, mediată de nervul vag, are un rol central în modularea dispoziției. Astfel, intervențiile cu acțiune strict intestinală ar putea fi suficiente pentru a obține beneficii terapeutice, eliminând necesitatea creșterii sistemice a serotoninei.

Un aspect important al acestui studiu este analiza implicațiilor asupra sarcinii. Cercetările anterioare, precum și datele generate de acest grup, indică faptul că expunerea prenatală la medicamente cu acțiune sistemică asupra serotoninei este asociată cu modificări ulterioare de dispoziție, comportament și funcție cognitivă la copii. Studiul de față a inclus analiza a peste 400 de mame și nou-născuți, constatând că expunerea prenatală la astfel de medicamente a crescut de trei ori riscul de constipație în primul an de viață al copilului, ceea ce sugerează un impact negativ și asupra fiziologiei intestinale a acestora.

În acest context, dezvoltarea unor inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei care să acționeze numai în intestin ar putea reprezenta o soluție mai sigură, mai ales pentru femeile însărcinate. Scopul ar fi obținerea unor efecte terapeutice similare antidepresivelor uzuale, fără a expune fătul la un mediu sistemic alterat de serotonină. Cercetările viitoare vizează rafinarea tehnologiei de livrare a acestor medicamente astfel încât să se mențină beneficiile terapeutice, evitând efectele secundare și consecințele nefaste pe termen lung asupra dezvoltării copilului.

sursa: News Medical