Aproape 75% dintre adolescenții din Australia prezintă simptome de depresie sau anxietate, arată un nou studiu

Un nou studiu publicat în revista The Lancet Psychiatry dezvăluie că aproape trei sferturi dintre adolescenții australieni manifestă simptome clinice de depresie sau anxietate, majoritatea fiind de lungă durată. Rezultatele sunt considerate alarmante și subliniază necesitatea unor strategii de prevenție dincolo de mediul clinic, pentru a aborda această problemă semnificativă de sănătate publică.

Desfășurarea studiului și concluziile-cheie

• Cercetarea a fost condusă de echipa Murdoch Children's Research Institute (MCRI), în colaborare cu alte instituții de prestigiu, și a urmărit parcursul a 1.239 de copii din Melbourne, înscriși în Child to Adult Transition Study (CATS). Participanții au fost monitorizați anual, de la vârsta de 10 ani până la 18 ani.
• Datele au arătat că aproape 75% dintre adolescenți au prezentat cel puțin o dată simptome de depresie sau anxietate, iar 64% dintre aceștia au manifestat recurența acestor simptome de trei ori sau mai mult în perioada de monitorizare.
• Fetele s-au dovedit mai predispuse la astfel de probleme de sănătate mintală. 84% dintre fete au avut simptome depresive sau anxioase, comparativ cu 61% dintre băieți, iar cursul cronic (apariția repetată a episoadelor) a fost semnificativ mai ridicat la fete: 72%, față de 49% la băieți.

Factori declanșatori și context

• Creșterea simptomelor depresive și anxioase a coincis cu perioade de stres educațional, precum tranziția de la școala primară la cea secundară, perioadele de examene și încheierea studiilor obligatorii.
• Cercetătorii au remarcat că majoritatea adolescenților care au manifestat tulburări mintale pe durata pandemiei de COVID-19 avuseseră deja simptome înainte de izbucnirea crizei sanitare, sugerând că pandemia nu a fost neapărat cauza inițială, ci mai degrabă un factor agravant.

Implicații pe termen lung

• Potrivit Dr. Ellie Robson (MCRI), ratele și recurența simptomelor de depresie și anxietate în rândul adolescenților sunt îngrijorătoare, dat fiind că asemenea probleme de sănătate mintală pot avea consecințe serioase de-a lungul vieții adulte.
• Profesor Susan Sawyer (MCRI) evidențiază faptul că studiul CATS oferă o imagine amplă asupra cursului depresiei și anxietății în adolescență, cu o incidență cumulativă dintre cele mai mari raportate vreodată. Concluzia specialiștilor este că și cele mai bine finanțate sisteme de sănătate ar avea dificultăți în a oferi tratament tuturor tinerilor afectați, dacă toți ar căuta ajutor simultan. Prin urmare, devin esențiale strategiile de prevenție și reducere a cronicității acestor tulburări, nu doar intervențiile terapeutice clasice.

Factori socio-culturali și perspective de cercetare

• Conform Dr. Robson, adolescenții de astăzi se dezvoltă într-un peisaj psihosocial diferit față de generațiile anterioare, marcat de o mai mare conștientizare a problemelor de sănătate mintală și o scădere a stigmatizării. Cu toate acestea, în unele situații, există și o „glamorizare” a acestor probleme, care poate influența modul în care tinerii percep și raportează simptomatologia.
• Următoarea etapă de cercetare va viza impactul acestor simptome asupra funcționării de zi cu zi și asupra stării de sănătate globale a adolescenților.

Proiecte viitoare și implicarea GenV

• Date suplimentare pot fi colectate prin intermediul GenV, un proiect amplu de urmărire a stării de sănătate și a bunăstării populației din Victoria, de la naștere până la vârste înaintate. Până în prezent, aproape 50.000 de bebeluși (și implicit peste 100.000 de părinți) s-au înscris în această inițiativă, care continuă să recruteze participanți născuți în perioada 2021-2022.
• GenV ar putea oferi o perspectivă și mai detaliată asupra factorilor de risc și a provocărilor cu care se confruntă generația actuală de tineri, inclusiv în sfera sănătății mintale.

Concluzie

Acest studiu evidențiază o problemă de sănătate publică majoră în Australia: aproape trei sferturi dintre adolescenți se confruntă cu episoade depresive sau anxioase, iar acestea tind să se repete de-a lungul anilor. Întrucât răspunsul sistemului de sănătate la un asemenea volum de cazuri ar fi dificil, experții subliniază necesitatea finanțării, dezvoltării și evaluării unor metode de prevenție și management al acestor tulburări, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții noilor generații de tineri.