Alăptarea timp de șase luni poate stimula bacteriile intestinale benefice legate de scăderea tensiunii arteriale în copilărie

Hipertensiunea arterială la copii reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere, cu o prevalență care aproape s-a dublat în intervalul 2000-2015. Studiile arată că nivelurile crescute ale tensiunii arteriale (TA) își au originea încă din viața intrauterină și pot fi asociate strâns cu obezitatea, urmând un traseu persistent din copilărie spre viața adultă. Deși factorii timpurii de risc nu sunt pe deplin înțeleși, microbiomul intestinal din primele etape de viață a început să fie investigată pentru potențialul impact asupra sănătății cardiovasculare și, în special, asupra tensiunii arteriale.

Obiectiv și ipoteze

Studiul observațional publicat în Journal of the American Heart Association își propune să examineze:

Legătura dintre compoziția microbiomului intestinal la sugar (la vârstele de 1 săptămână, 1 lună și 1 an) și valorile tensiunii arteriale la 3 și 6 ani.
Rolul alăptării în această relație, având în vedere că laptele matern (și durata alăptării) are un impact major asupra dezvoltării microbiomului infantil, în special asupra speciilor de Bifidobacterium.
Influența indicelui de masă corporală (IMC) al copiilor (ca potențial mediator) asupra asocierilor observate.

Metodologie

Populație de studiu: Au fost analizați 526 de copii din cohorta daneză COPSAC2010, urmați longitudinal de la naștere până la 6-8 ani. Au fost incluse informații despre caracteristicile socio-demografice și clinice ale mamelor, precum și despre modul de naștere, alăptare și starea de sănătate a copiilor.
Secvențierea microbiomului: Au fost recoltate probe fecale la 1 săptămână, 1 lună și 1 an. Analiza a vizat regiunea V4 a genei 16S rRNA. Au fost evaluate diversitatea α (richness și indexul Shannon), diversitatea β (metrice UniFrac) și abundența relativă a variantelor amplicon (ASVs).
Măsurarea tensiunii arteriale: La 3 și 6 ani, tensiunea arterială a fost determinată cu un dispozitiv oscilometric, urmând un protocol standardizat. Valorile obținute au fost calibrate în funcție de sex, vârstă și înălțime.
Covariate: S-au luat în considerare factori precum IMC al copiilor la momentul măsurării TA, durata totală a alăptării, greutatea la naștere, consumul matern de antibiotice în sarcină, preeclampsie, date socio-economice și dietă maternă.

Rezultate principale

Asocierea generală dintre diversitatea α și tensiunea arterială:

În medie, nu s-au găsit asocieri consistente între diversitatea α (richness și indexul Shannon) și valorile TA la 3 și 6 ani.
Însă, durata alăptării a modificat relația dintre diversitatea α și TA: la copiii alăptați <6 luni, o creștere a diversității α era ușor asociată cu TA mai mare, în timp ce la cei alăptați ≥6 luni, diversitatea α avea tendință de asociere protectoare (TA mai mică) la 3 și 6 ani.

Diversitatea β și tensiunea arterială:

Au fost observate asocieri semnificative între β-diversitatea la 1 săptămână (UniFrac neponderat) și TA la 3 ani, precum și între β-diversitatea la 1 an (UniFrac ponderat) și valorile TA la 3 ani. De exemplu, >0,6% din variabilitatea metricei UniFrac la 1 săptămână era explicată de valorile tensiunii arteriale la 3 ani.
Rezultatele sugerează că anumite structuri sau compoziții microbiene timpurii pot influența valorile TA în copilărie.

Abundența microbiană specifică și tensiunea arterială:

S-au identificat 8 ASVs (îndeosebi la 1 săptămână și 1 lună) cu asocieri semnificative cu TA la 3 și 6 ani (după ajustare FDR <0,05).
Exemple notabile:

• Abundență crescută de Helicobacter pylori-45cd la 1 săptămână s-a asociat cu TA mai mare la 3 ani (implică potențial rol patogen/inflamator).
• Specii precum Clostridium ss 1-25e4 și Enterobacteriaceae-81ff la 1 lună au fost legate de TA mai scăzută la 3 și 6 ani.

După ajustarea pentru IMC-ul copiilor, pentru 5 ASVs efectul a rămas semnificativ, iar pentru 3 efectul a scăzut, sugerând o potențială componentă de mediere prin obezitate.

Rolul Bifidobacterium și interacția cu alăptarea:

Deși niciun Bifidobacterium ASV nu a apărut în analiză ca fiind asociat direct cu TA, a existat o interacțiune semnificativă Bifidobacterium-alăptare asupra TA, evidențiind:

Dacă sugarii au fost alăptați peste o anumită durată (≥6 luni), abundența crescută de Bifidobacterium la 1 săptămână sau 1 lună prezicea o TA mai scăzută la 3 și 6 ani.
În lipsa Bifidobacteriilor și/sau dacă sugarul nu fusese alăptat suficient (<6 luni), nu se mai observa efectul protector clar asupra TA.

Rolul IMC în asocierea microbiom-tensiune arterială:

O parte din relațiile negative sau pozitive dintre anumite ASVs și TA s-au estompat după ajustarea pentru IMC al copiilor, sugerând că excesul ponderal poate media o parte din aceste efecte.

Discuție și implicații

1. Fereastra timpurie de intervenție: Rezultatele indică o perioadă critică în primele luni de viață când compoziția microbiomului (inclusiv prezența Bifidobacterium) ar putea influența TA în anii preșcolari. Promovarea practicilor care sprijină dezvoltarea unui microbiom sănătos (alăptare, evitarea antibioterapiei inutile) ar putea contribui la prevenirea hipertensiunii la vârste mici.
2. Durata alăptării și relația cu TA: Deși studiile anterioare au raportat rezultate mixte, aici se evidențiază o potențială importanță a alăptării peste 6 luni în modularea efectelor benefice ale microbiomului asupra TA. Mai mult, prezența Bifidobacterium speciilor în contextul alăptării pare crucială pentru protecție cardiovasculară.
3. Implicații pentru sănătatea publică: Mesajul recomandărilor OMS pentru alăptarea de minimum 6 luni (ideal exclusiv) și continuarea până la 1 an sau peste este întărit de aceste descoperiri.
4. Microbi integrator: Specii precum H. pylori sau Staphylococcus pot avea rol proinflamator și pot contribui la creșterea TA, iar altele, ca Clostridium ss 1, pot fi benefice. Diferențele în direcția asocierilor (pozitive sau negative) subliniază necesitatea unor studii viitoare pentru caracterizarea speciei și a mecanismelor implicate.
5. Limitări:

- Analiza se bazează pe 16S rRNA, ceea ce nu permite identificarea exactă a tulpinilor.
- Cohorta e predominant formată din subiecți cu nivel socio-economic mai înalt și majoritatea de origine europeană, limitând generalizabilitatea.
- Fiind un studiu observațional, nu se pot exclude complet confuziile reziduale.
- Nu s-au investigat extensiv factorii perturbatori, precum folosirea antibioticelor postnatale.

Concluzii

Studiul acesta aduce o contribuție semnificativă în înțelegerea rolului microbiomului intestinal la sugar asupra TA în copilărie și evidențiază importanța duratei alăptării în amplificarea efectelor protectoare ale anumitor bacterii (ex. Bifidobacterium). Rezultatele sprijină ideea că intervențiile timpurii (inclusiv prelungirea alăptării, evitarea factorilor care pot compromite microbiomul) pot reduce riscul de hipertensiune în copilărie și, potențial, pe termen lung în viața adultă. Mai multe studii longitudinale, inclusiv abordări multi-omice, ar putea clarifica mecanismele implicate și ar putea identifica microbi-cheie și metabolitții asociați cu risc cardiovascular.

Data actualizare: 06-03-2025 | creare: 06-03-2025 | Vizite: 35

Bibliografie

Liu, T., et al. (2025) Infant Gut Microbiota and Childhood Blood Pressure: Prospective Associations and the Modifying Role of Breastfeeding. Journal of the American Heart Association. doi.org/10.1161/JAHA.124.037447.

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate

Un nou studiu al Universității British Columbia a descoperit că tratamentul cu antibiotice administrat la copii ...

Dependența de substanțe afectează relația dintre mamă și bebeluș

Studiul cercetătorilor de la Baylor College of Medicine și University of Iowa a relevat faptul că răspunsul cre...

Grădinăritul îi poate ajuta pe copii să își dezvolte anumite abilități de viață

Grădinăritul poate fi o activitate plăcută pentru copii, ținându-i ocupați, însă îi poate ajuta și să �...

Un simplu test de alergare poate dezvălui aspecte ale sănătății creierului la copiii supraponderali sau obezi
Părinții pot îmbunătăți abilitățile lingvistice ale preșcolarilor cu efecte pe termen lung
Teama de ace a copiilor ar putea fi influențată de comportamentul părinților
Scutecul inteligent care poate alerta îngrijitorul atunci când devine umed

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Actualizare a clasificării tensiunii arteriale la copii și adolescenți

O nouă publicație științifică a American Heart Association oferă clasificări simplificate în vederea monito...

Tensiunea arterială la copii și adolescenți - valori normale și clasificarea hipertensiunii

După cum bine știm, inima este cea care furnizează sânge întregului organism. Astfel, de aproximativ 60-100 or...

Comportamentul sedentar și nivelurile scăzute de activitate în copilărie afectează funcția cardiacă în adolescență

Un studiu finlandez publicat în Journal of the American Heart Association a investigat impactul comportamentelor s...

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum