Alăptarea și alcoolul

Deşi consumul de alcool este contraindicat atât în timpul sarcinii, cât şi în timpul alăptării, efectele asupra copilului depind de mulţi factori, dintre care cel mai important pare a fi cantitatea consumată.

Mult timp s-a vehiculat ideea că băuturile alcoolice ar fi benefice femeilor care alăptează, fie pentru că alcoolul ar ajuta la producția unei cantități mai mari de lapte, fie pentru că ar linişti copilul agitat, ajutându-l să doarmă mai mult. Studiile recente au contrazis aceste idei din popor. Se pare că alcoolul în laptele matern nu este nici benefic, nici dăunător sugarului, iar mama se poate relaxa cu o băutură ocazională.

Consumul de alcool pe perioada alăptării

Când mama consumă alcool înainte de a alăpta, s-a observat că sugarul tinde să consume mai puţin lapte.

Alcoolul acţionează la nivel neurologic, inhibând secreţia de oxitocină. Oxitocina este un hormon eliberat de glanda pituitară ca răspuns la stimularea mamelonului de către sugar. Cu cât stimularea este mai puternică (cu cât sugarul este mai înfometat), cu atât se secretă mai multă oxitocină; aceasta contractă celulele musculare din jurul glandelor mamare şi permite ejecţia laptelui. Astfel, diminuarea cantităţii de oxitocină determină o relaxare a glandei mamare, ce nu mai pompează suficient lapte.

Cantitatea de alcool consumată înainte de alăptare este direct proporţională cu intensitatea efectului: o cantitate mai mică sau egală cu 0, 5 g de alcool/kg corp (de exemplu, 0, 5 litri de bere pentru o femeie de 60 kg) are, în general, un efect nesemnificativ asupra ejecţiei laptelui, în timp ce 2 g de alcool/kg corp blochează complet ejecţia laptelui ca răspuns la stimularea sugarului. (1)

Alcoolul este unul dintre drogurile cel mai rapid absorbabile (atinge nivelul maxim în sânge în mai puţin de 15 minute), iar în lapte atinge nivelul maxim în 30 până la 90 de minute (30 când alcoolul a fost consumat pe stomacul gol, mergând până la 90 când a fost consumat cu alimente).

Eliminarea alcoolului din lapte are loc prin procesul de difuzie retrogradă. Din momentul în care alcoolul a ajuns în sânge, el începe să treacă prin difuzie în lapte. Concomitent, alcoolul difuzează şi retrograd, întrucât el trebuie să ajungă înapoi în sânge pentru a fi eliminat. Deci „mulgerea” sânilor şi aruncarea laptelui nu asigură puritatea laptelui produs ulterior. Câtă vreme va exista alcool în sânge, acesta va continua să treacă în lapte. Singura metodă de a asigura puritatea laptelui este ca mama să aştepte până când alcoolul este eliminat din organism.

Efectele alcoolului asupra sugarului

Este un fapt unanim recunoscut că alcoolul consumat de mamă în timpul sarcinii ajunge în proporţie semnificativă la făt, afectându-i grav dezvoltarea fizică şi mentală. Nu la fel stau lucrurile cu privire la sugari. Aceştia primesc prin alăptare mai puţin de 6% din cantitatea de alcool consumată de mamă. (4)

Etanolul este metabolizat în principal în ficat de enzima alcool-dehidrogenază, rezultând acetaldehida. Aceasta este componenta toxică a etanolului, cea care produce efectele dăunătoare – cefalee, greaţă, putând merge până la ciroză şi cancere în diverse zone ale tubului digestiv. S-a demonstrat că acetaldehida nu poate trece din sângele mamei în lapte, chiar şi atunci când există în cantităţi mari la mamă, astfel sugarul fiind protejat de efectele sale nocive. (5)

Multe dintre medicamentele administrate copiilor (chiar în secţiile de Terapie Intensivă Pediatrică) conţin etanol ca excipient; de multe ori, cantitatea de alcool pe care o primesc săptămânal aceşti copii ajunge şi la 4 unităţi (o unitate standard americană este de aproximativ 14 g de alcool pur). Această cantitate pare importantă, având în vedere că limita recomandată pentru femei este de 7 unităţi pe săptămână. Totuşi, nu s-au observat efecte negative asupra acestor copii.

Un procent semnificativ dintre copiii internaţi pentru intoxicaţie cu etanol şi-au revenit complet. Au existat cazuri de copii mai mici de 18 luni cu nivelul alcoolului în sânge de peste 300 mg/dL (cantitate la care există un risc crescut de comă chiar şi la adulţi). (6)

Există un caz menţionat frecvent în literatură, al unui sugar în vârstă de 4 luni, diagnosticat cu un sindrom asemănător sindromului Cushing din cauza alcoolului conţinut în laptele mamei. După examinare, s-a descoperit că mama consuma peste 17 litri de bere săptămânal, pe lângă alte băuturi alcoolice. Din momentul în care mama a încetat consumul de alcool, copilul a început să se dezvolte normal. (4)

Efecte pe termen scurt

Dacă alcoolul a fost consumat cu puţin timp înainte de alăptare, sugarul poate ajunge să consume cu până la 25% mai puţin lapte. Alcoolul conferă laptelui o aromă specifică, ce poate fi simţită de sugar, însă nu aceasta este cea care îi determină să consume mai puţin. Dacă laptele cu aromă de alcool îi este oferit copilului în biberon, se pare că acesta consumă chiar mai mult decât din laptele fără alcool. Problema rezidă, deci, în diminuarea cantităţii de lapte eliminat. (7)

De asemenea, consumul constant de alcool de către mamă, urmat de alăptare înainte ca alcoolul să fie eliminat, disturbă ritmul somn-veghe al copilului, observându-se o reducere semnificativă a somnului REM (cel în care au loc visele). (8)

Efecte pe termen lung

Un studiu a arătat că alcoolul în laptele mamei nu produce deficienţe mentale, însă poate determina deficienţe motorii în cazul consumului cronic (peste 75 g alcool pur/zi). Se pare că nu atât existenţa alcoolului în lapte sau cantitatea lui, cât expunerea zilnică a copilului la acesta, are importanţa cea mai mare în apariţia acestor efecte. Încă nu s-a studiat dacă acest efect persistă pe parcursul vieţii copiilor. (1)

Alcoolul din lapte nu are efecte asupra memoriei şi capacităţii de învăţare a copilului, dar se pare că acesta păstrează în memoria emoţională primele contacte cu alcoolul. Astfel, este posibil ca ulterior în viaţă copiii expuşi la doze crescute de alcool, în mod cronic, să capete fie afinitate, fie aversiune faţă de alcool. Se pare că reacţia lor emoţională are legătură şi cu starea de spirit a mamei. Nu se poate, totuşi, distinge clar între efectele alcoolului în lapte şi efectele psihologice asupra copilului ce observă comportamente alcoolice în familie. (8)

Pe lângă cantitatea de alcool consumată de mamă şi timpul scurs între consumul de alcool şi alăptare, alţi factori ce influenţează efectele alcoolului asupra sugarului sunt:

• vârsta sugarului (cu cât e mai mic, cu atât ficatul său metabolizează mai greu alcoolul; astfel, alcoolul îi va rămâne în organism mai mult decât unui adult, continuând să-şi exercite efectele);
• tiparul alcoolic al mamei – consumul zilnic sau aproape zilnic de alcool, chiar şi în cantităţi mici, produce un stres continuu asupra copilului, care va produce un exces de cortizol (hormon specific stresului), cu efecte grave: scăderea imunităţii, obezitate, dezvoltare psihologică defectuoasă (manifestând mai târziu în viaţă anxietate, depresie, agresivitate, paranoia, probleme de memorie şi învăţare). (9)

Concluzii

Primele studii asupra acestui subiect încercau să contrazică ideea populară că alcoolul în timpul alăptării este nedăunător sau chiar benefic pentru copil. Acestea recomandau ca, pentru siguranţă, mama să se abţină de la consumul de alcool pe durata alăptării, întrucât datele obţinute la acel moment nu erau concludente. În urma studiilor mai recente s-a observat că un consum ocazional de cantităţi moderate de alcool pe perioada alăptării nu are efecte asupra sugarului. Important este ca alcoolul să nu fie consumat cu puţin timp înaintea alăptării, să nu fie consumat în cantităţi mari şi nici pe perioade lungi; vârsta copilului este, de asemenea, relevantă. Consumul de alcool pe perioada alăptării nefiind o contraindicaţie absolută, rămâne responsabilitatea mamei să decidă când, cât şi dacă va consuma alcool în această perioadă.