Ablația ar putea oferi rezultate mai bune decât medicația pentru tahicardia ventriculară

Un nou studiu, prezentat la American Heart Association's Scientific Sessions 2024 și publicat simultan în The New England Journal of Medicine, sugerează că ablația, o procedură minim invazivă utilizată pentru tratarea circuitelor electrice anormale cauzate de un infarct miocardic, poate fi o opțiune mai bună ca tratament de primă linie pentru pacienții supraviețuitori ai unui infarct care experimentează episoade de tahicardie ventriculară (TV) periculoasă, comparativ cu medicația antiaritmică.

tahicardia ventriculară: implicații și tratamente curente

Tahicardia ventriculară, cea mai frecventă cauză a morții cardiace subite, reprezintă o ritmicitate accelerată care pornește din camerele inferioare ale inimii (ventriculele). Aceasta împiedică umplerea completă a camerelor inimii între contracții, reducând fluxul sanguin către restul corpului.

Pentru a reduce riscul decesului din cauza tahicardiei ventriculare, pacienții pot primi un defibrilator cardioverter implantabil (ICD), care șochează inima pentru a restabili ritmul normal. Totuși, ICD-ul nu previne apariția tahicardiei ventriculare. Medicația antiaritmică este utilizată de obicei ca primă linie de tratament pentru a preveni episoadele de TV, dar aceste medicamente pot avea efecte secundare grave pe termen lung, cum ar fi agravarea aritmiilor sau afectarea altor organe.

Ablația a fost rezervată de obicei pacienților pentru care medicația nu a reușit să controleze episoadele de TV. Aceasta folosește energie radiofrecventă pentru a distruge țesutul cardiac anormal responsabil de aritmie, fără a afecta restul inimii.

Metodologia studiului

Studiul VANISH2 (Ventricular Tachycardia Antiarrhythmics or Ablation in Structural Health Disease 2) a inclus 416 pacienți care au supraviețuit unui infarct miocardic și au dezvoltat tahicardie ventriculară recurentă. Participanții au fost recrutați din 22 de centre medicale din Canada, Statele Unite și Franța.

Caracteristicile participanților:

• Media de vârstă: 68 de ani.
• Proporție de bărbați: 94%.
• Toți pacienții aveau ICD-uri implantate și nu aveau condiții care să împiedice utilizarea ablației sau a medicamentelor studiate.

Participanții au fost repartizați aleatoriu pentru a primi fie ablație, fie unul dintre cele două medicamente antiaritmice studiate (amiodaronă sau sotalol). Aceștia au fost urmăriți pentru o perioadă medie de 4,3 ani, timp în care au fost evaluate următoarele rezultate:

• Decese.
• Episoade de TV care au necesitat șocuri ICD.
• Trei sau mai multe episoade de TV într-o singură zi.
• Episoade de TV sub nivelul de detecție al ICD-ului, dar care au necesitat tratament urgent în spital.

Rezultatele studiului

Analiza datelor a arătat următoarele:

• Persoanele care au primit ablație au avut cu 25% mai puține șanse de a muri sau de a experimenta episoade de TV care necesită șocuri ICD, comparativ cu pacienții tratați cu medicație.
• Ablația a redus numărul de episoade TV recurente și șocurile ICD asociate, oferind o mai bună calitate a vieții pentru pacienți.
• Pacienții tratați cu ablație au avut mai puține episoade severe de TV (trei sau mai multe episoade într-o zi) și mai puține cazuri de TV care au necesitat tratament spitalicesc.

Concluziile cercetătorilor

Dr. John Sapp, autorul principal al studiului, a subliniat importanța acestor descoperiri: „Pentru supraviețuitorii unui infarct miocardic care dezvoltă tahicardie ventriculară, rezultatele noastre arată că ablația este mai eficientă decât medicamentele antiaritmice în tratarea țesutului cicatricial anormal al inimii care cauzează aritmia. Aceste descoperiri pot schimba modul în care sunt tratați acești pacienți.”

În prezent, ablația este deseori considerată o soluție de ultimă instanță, utilizată doar atunci când medicamentele eșuează. Acest studiu sugerează că ablația ar putea fi o opțiune viabilă ca tratament de primă linie. Totuși, cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu pot fi generalizate la pacienții cu cicatrici miocardice cauzate de alte boli decât infarctul miocardic.

Implicații clinice și perspective viitoare

Deși studiul nu a putut confirma că ablația este superioară medicamentelor pentru toate rezultatele urmărite, diferențele observate favorizează ablația. Cu toate acestea, rata episoadelor de TV a rămas relativ ridicată, ceea ce indică necesitatea unor tratamente mai eficiente.

Aceste rezultate ar putea schimba practicile clinice, oferind medicilor și pacienților date solide pentru a lua decizii mai bine informate despre opțiunile de tratament. Mai mult, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica caracteristicile pacienților care ar putea beneficia cel mai mult de la ablație comparativ cu medicația antiaritmică.