5 obiceiuri pentru o inimă sănătoasă
©
Autor: Costin Alexandra

Depunerea de grăsimi È™i colesterol în peretele intern al arterelor determină sclerozarea acestora, boală cronică degenerativă.
De asemenea, încetinesc metabolismul, afectând funcÈ›iile celulelor È™i È›esuturilor.
Nu în ultimul rând, un stil de viață bazat pe obiceiuri nesănătoase afectează în mod negativ presiunea sanguină, nivelul zahărului È™i colesterolului din sânge.
De cele mai multe ori, consecinÈ›ele sunt ireversibile È™i deterioarează în mod fundamental calitatea vieÈ›ii. Printre acestea se numără: stopul cardiac, boala arterială periferică, deficienÈ›ele valvei cardiace, anevrismul aortic.
Ce spun studiile științifice
Chiar dacă ideea de a renunța la alimentația nesănătoasă, la fumat, alcool și sedentarism a ajuns astăzi să fie privită preponderent drept un clișeu exploatat de marile companii comerciale, studiile știițifice realizate pe tema sănătății inimii vin cu concluzii ce confirmă importanța unui stil de viață sănătos.
De exemplu, studiul Nurses’ Health arată că femeile care nu fumează È™i nu consumă alcool în exces, cu o greutate corporală normală, bazată pe o alimentaÈ›ie sănătoasă È™i activitate fizică regulată, prezintă un risc cu 83% mai mic de a deceda pe fondul unei boli de inimă, față de cele cu deprinderi nesănătoase.
Prezenta cercetare s-a desfășurat pentru o perioadă de 14 ani, timp în care au fost monitorizate cu atenÈ›ie obiceiurile zilnice ale femeilor. Un studiu similar a fost realizat È™i pentru populaÈ›ia de sex masculin, iar rezultatele au fost aproape identice.
Concluzia finală a cercetătorilor, după analizarea celor două lucrări științifice, a fost că peste două treimi din numărul total de boli cardiovasculare diagnosticate ar fi putut fi evitate, dacă s-ar fi renunțat la timp la anumite vicii.
1. Mănâncă sănătos
O alimentaÈ›ie sănătoasă reduce în mod semnificativ riscul de a dezvolta afecÈ›iuni cardiovasculare. Un regim bogat în fructe, legume È™i cereale integrale contribuie la protejarea inimii. De asemenea, sunt recomandate vegetalele boabe, produsele pe bază de proteine slabe È™i anumite tipuri de peÈ™te.Limitarea consumului de lipide reprezintă un alt obicei alimentar benefic pentru inimă. Încearcă să elimini din meniurile tale grăsimile – în special pe cele saturate È™i trans, care sunt considerate cele mai dăunătoare pentru funcÈ›ionarea normală a cordului.
Un prim pas pentru alegeri alimentare mai sănătoase este să citiÈ›i cu atenÈ›ie etichetele produselor pe care le consumaÈ›i. De exemplu, menÈ›iunea „parÈ›ial hidrogenat” înseamnă prezenÈ›a grăsimilor trans.
Grăsimile bune sunt cele care provin din nuci, avocado, măsline, ulei de măsline, iar rolul lor este total diferit de cel al lipidelor dăunătoare: reduc nivelul de colesterol din sânge.
Nu în ultimul rând, un regim alimentar sănătos presupune un consum moderat de alcool. Pentru persoanele adulte fără comorbidități – bărbaÈ›ii cu vârste peste 65 de ani È™i femeile – se recomandă să nu depășească limita de o băutură pe zi.
BărbaÈ›ii fără probleme de sănătate, cu vârsta sub 65 de ani, pot atinge limita de două băuturi pe zi.
Studiile științifice arată că dacă este consumat la acest nivel, alcoolul poate avea chiar un efect protector asupra sistemului circulator.
Dintre dietele alimentare, cele mai potrivite pentru inima ta sunt DASH È™i Dieta Mediteraneană. Aceste regimuri alimentare, alături de o viață activă, te vor ajuta să deÈ›ii controlul asupra greutății corporale, prevenind obezitatea È™i problemele de sănătate pe care le implică – cel mai frecvent pentru inima ta. (2)
În tabelul următor puteÈ›i urmări alimentele pe care este bine să le consumaÈ›i din abundență, respectiv produsele pe care trebuie să le evitaÈ›i, pentru a vă feri de bolile cardiovasculare: (4)
| Alimente recomandate | Cantitate | Detalii |
| Fructe și legume | 500 mg / 4-5 bucăți |
ConsumaÈ›i cât mai multe fructe È™i legume, variindu-le zilnic. |
| Cereale integrale | 3 porÈ›ii/zi, unde 1 porÈ›ie este: 1 felie de pâine integrală, 250 gr cereale integrale sau 125 gr orez brun, preparat termic |
ÎncercaÈ›i să înlocuiÈ›i sursele obiÈ™nuite de amidon – cartofii, de exemplu – cu cerealele integrale.De asemenea, acestea pot substitui cu succes pâinea albă, bogată în carbohidraÈ›i, sau orezul alb. |
| PeÈ™te È™i fructe de mare | Cel puÈ›in două porÈ›ii, 100 gr fiecare/săptămână |
Se recomandă somonul, heringul, sardinele È™i tonul, specii de peÈ™te bogate în omega-3, benefic pentru inimă. |
| Uleiuri vegetale | 5-6 linguriÈ›e/zi, incluzând uleiul din diverse alimente |
Variantele sănătoase de uleiuri vegetale sunt: uleiul de măsline extravirgin, de canola, arahide, porumb, soia, floarea soarelui și cel din semințe de bumbac. |
| Nuci/Alune | 30 gr/săptămână | Toate tipurile de nuci conÈ›in în compoziÈ›ia lor substanÈ›e benefice, aÈ™adar aveÈ›i o gamă vastă de opÈ›iuni: arahide, migdale, acaju etc. |
| Lactate | 2-3 porÈ›ii/zi, unde 1 porÈ›ie este: 250 ml lapte/iaurt sau 30 gr brânză |
Potrivit studiilor È™tiinÈ›ifice realizate până în prezent, cele mai indicate tipuri de lactate pentru o inimă sănătoasă sunt cele cu un conÈ›inut redus de grăsimi. De asemenea, se recomandă evitarea consumului de unt. |
| Alimente recomandate cu moderație |
||
| Carnea roÈ™ie neprocesată | 60-90 gr/2-3 ori/săptămână | Consumul de cărnuri proaspete de vită, miel È™i porc nu par a reprezenta un factor semnificativ de risc pentru inimă, dar nici nu s-a demonstrat faptul că ar fi benefice. Astfel, este recomadabil să se opteze pentru substituenÈ›i bogaÈ›i în proteine despre care se È™tie că sunt buni: peÈ™te, nuci sau carne de pasăre. |
| Ouă | 1 bucată/2-3 ori/săptămână | Sunt indicate prepararea în uleiuri vegetale È™i consumul asociat de spanac, roÈ™ii sau alte legume. |
| Alimente de evitat | ||
| Cărnurile procesate | Deloc sau cel mult 2 porÈ›ii/săptămână | Cărnurile procesate sunt cele care sunt conservate pe bază de sare sau de alte substanÈ›e care împiedică fermentaÈ›ia. Aici se includ: È™unca, hot dog-ul, mezelurile È™i cârnaÈ›ii. |
| Zahărul È™i cerealele suprarafinate | Deloc sau cel mult o porÈ›ie/zi (30 gr) | LimitaÈ›i consumul de pâine albă, orez alb, cerealele cu un conÈ›inut scăzut de fibre, îndulcitorii È™i zaharurile. |
| Băuturile dulci | Deloc sau cel mult 1/zi | Energizantele, ceaiurile reci și sucurile de fructe din comerț sunt foarte dăunătoare sănătății. O doză de băutură acidulată reprezintă echivalentul a 10 lingurițe de zahăr. |
2. Fii activ
Activitatea fizică este unul dintre cei mai puternici inamici ai afecțiunilor cardiovasculare și bolilor cronice. Orice formă de mișcare este benefică pentru sănătatea inimii, iar 30 de minute/zi dedicate antrenamentului sportiv pot face adevărate minuni. (1)Cu ajutorul exercițiilor fizice, poți deține controlul asupra presiunii sanguine, colesterolului și diabetului.
În cazul în care nu reuÈ™eÈ™ti să-È›i adaptezi programul la o sesiune unică de antrenament pentru 30 de minute, o poÈ›i împărÈ›i în trei sesiuni mai scurte, fiecare a 10 minute. Efectul va fi acelaÈ™i.
De asemenea, nu uita să contorizezi timpul pe care îl petreci în miÈ™care îndeplinindu-È›i sarcinile zilnice: grădinărit, curățenie, plimbatul câinelui etc.
AsociaÈ›ia pentru Cercetare în Cardiologie SUA recomandă:
- pentru evitarea afecÈ›iunilor cardiovasculare, în general - cel puÈ›in 30 de minute de activitate aerobică de intensitate medie, măcar 5 zile/săptămână SAU cel puÈ›in 25 de minute de activitate aerobică de intensitate mare, măcar 3 zile/săptămână;
- pentru scăderea presiunii sanguine È™i a colesterolului – 40 de minute de antrenament aerobic de intensitate medie-mare, în 3-4 zile/săptămână. (3)
3. Spune „NU” tutunului
Fumatul este la fel de dăunător pentru inimă È™i artere, precum este pentru plămâni. Dacă eÈ™ti fumător, cel mai mare cadou pe care i-l poÈ›i oferi organismului tău este să renunÈ›i la acest viciu.Monoxidul de carbon pe care îl absorbi prin fumat ajunge să înlocuiască o parte din oxigenul din sânge. Acest lucru creÈ™te presiunea arterială È™i pulsul, supunându-È›i inima la eforturi suplimentare.
Femeile care fumează È™i folosesc concomitent anticoncepÈ›ionalele sunt supuse unui risc extrem de ridicat de a suferi un stop cardiac sau un atac cerebral, asocierea celor două obiceiuri crescând posibilitatea formării cheagurilor de sânge.
O veste bună pentru persoanele care fumează este aceea că, după cinci ani de abstinență, riscul de a dezvolta afecÈ›iuni cardiovasculare scade, ajungând la acelaÈ™i nivel precum în cazul unei persoane care nu a fumat niciodată. (2)
4. Odihnește-te corespunzător
Privarea de odihnă poate avea în timp multiple consecinÈ›e nefavorabile asupra stării de sănătate: obezitate, presiune sanguină ridicată, stop cardiac, diabet, depresie. AdulÈ›ii au nevoie de 7-9 ore de somn pe noapte.Dacă reuÈ™eÈ™ti să te trezeÈ™ti înainte de a-È›i suna alarma, înseamnă că organismul tău s-a odihnit atât cât avea nevoie. În schimb, dacă eÈ™ti tentat să apeÈ™i pe butonul „snooze” în fiecare dimineață È™i porÈ›i adevărate lupte cu tine însuÈ›i atunci când trebuie să te dai jos din pat, înseamnă că orele de repaus nu au fost suficiente.
În cazul în care dormi între 7-9 ore în fiecare noapte È™i constaÈ›i că nu te simÈ›i destul de odihnit în timpul zilei, având senzaÈ›ia de ochi grei È™i somnolență continuă, consultă-È›i medicul de familie. Este posibil să suferi de apnee, tulburare care se manifestă prin sforăit zgomotos, lipsă de aer È™i trezirea de mai multe ori pe noapte, dureri de cap, gât inflamat È™i gură uscată dimineaÈ›a.
Somnul trebuie să aibă prioritate în viaÈ›a ta. StabileÈ™te-È›i un program de odihnă pe care să îl respecÈ›i cu stricteÈ›e, având grijă ca ora de culcare È™i de trezire să fie aceeaÈ™i în fiecare zi.
5. Mergi la medic regulat
Presiunea sanguină ridicată È™i nivelul anormal al colesterolului îÈ›i pot degrada inima È™i vasele de sânge. Cu toate acestea, fără examine clinice regulate, nu vei È™ti că suferi de aceste afecÈ›iuni È™i nu vei lua din timp măsurile necesare de tratament.
- Presiunea sanguină trebuie verificată încă din timpul copilăriei. La maturitate, se recomandă cel puÈ›in un consult de specialitate la fiecare doi ani. Dacă eÈ™ti predispus la a dezvolta afecÈ›iuni cardiovasculare sau prezinÈ›i alte comorbidități, aceste evaluări clinice trebuie să aibă loc È™i la intervale temporale mai mici.
Presiunea sanguină optimă este de 120/80 milimetri de coloană de mercur.
- Nivelul colesterolului în sânge ar trebui de asemenea verificat regulat. Femeilor sănătoase din punct de vedere clinic li se recomandă să meargă la medicul specialist începând cu vârsta de 45 de ani È™i să urmeze apoi un plan de monitorizare continuu. Pentru bărbaÈ›ii fără probleme de natură medicală, vârsta de la care este indicat să înceapă să-È™i verifice nivelul colesterolului este de 35 de ani.
Pentru persoanele cu istoric familial de boli ale inimii, aceste examinări ar trebui să înceapă de la vârsta de 20 de ani È™i trebuie repetate cel puÈ›in o dată la cinci ani.
- Diabetul este un alt factor de risc major pentru instalarea afecÈ›iunilor cardiovasculare. Dacă ai o greutate corporală normală È™i nu prezinÈ›i un istoric familial pentru această tulburare metabolică sau alÈ›i factori de risc pentru a dezvolta diabetul zaharat de tipul II, odată cu împlinirea vârstei de 45 de ani este bine să-È›i verifici nivelul de glucoză din sânge la fiecare trei ani.
În cazul persoanelor cu un context favorizant dezvoltării diabetului, se recomandă consultarea medicului de familie È™i alegerea planului profilactic potrivit. (2)
Data actualizare: 28-06-2018 | creare: 16-01-2015 | Vizite: 14121
Bibliografie
1.These five habits can save your heart — here's how, link: http://www.health.harvard.edu/healthbeat/these-five-habits-can-save-your-heart-heres-how2. Strategies to prevent heart disease, link: http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/in-depth/heart-disease-prevention/art-20046502
3. American Heart Association Recommendations for Physical Activity in Adults, link: http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/PhysicalActivity/FitnessBasics/American-Heart-Association-Recommendations-for-Physical-Activity-in-Adults_UCM_307976_Article.jsp
4. Healthy Eating for a Healthy Heart, link: http://www.health.harvard.edu/special_health_reports/healthy-heart-diet
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Accident ischemic tranzitor
- Reumatismul articular acut - RAA
- Angina pectorala stabila
- Infarctul miocardic
- Insuficiența cardiacă
- Atrezia tricuspidiană
- Extrasistolele ventriculare
- Tahicardia ventriculara
- Fibrilatia ventriculara
- Aritmia
- Factori de risc în bolile cardiovasculare
- Transplantul cardiac
- Abordarea pacienților cu boli cardiovasculare
- Durere în piept apărută la efort (durerea toracică de efort)
- Durere în piept în partea stângă (durerea toracică sângă)
- Durere toracică centrală (în piept, retrosternal, precordial)
- Durere toracică (în piept) cu iradiere în brațul stâng
- Senzația de arsură în zona inimii
- Alimentele cu multă sare și efectul lor asupra sănătății
- Sfaturi pentru sănătatea inimii
- Inima (cordul)
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Boala de inima?
- Fetita 11 ani cu defect septal inter atrial
- Bataile inimii
- Junghiuri in zona inimii
- Cancerul plumonar cum se manifesta?
- Inima... recomandare medicament
- Disconfort in zona inimii dar nu in legatura cu ea
- Relatia probleme inima-tensiune
- Dureri in zona plamanilor si inimii
- Inima imi da furnicaturi