1,2,3 magic - metoda de stabilire a limitelor copilului

Țipatul, certurile, lovitul, nervii, accesele de furie, acestea sunt doar câteva dintre problemele comportamentale ale unor copii, aproximativ 20% sunt indisciplinați dacă ar fi să ne luăm după rezultatele studiilor. (1)

1, 2, 3 magic este o metodă de disciplinarea a copiilor inventată de psihologul Thomas Phelan în anii ’80 și apoi pusă în cuvinte într-o carte publicată în 1995 (cea mai recentă ediție este din 2016). Această metodă oferă o alternativă mai sănătoasă pentru nervii părinților și nu implică țipete sau violenț,ă ci calm și câteva secunde. (3)

Mai mult, studiile spun că această metodă de disciplinare a copiilor problematici reduc simțitor stresul și anxietatea părinților și îmbunătățesc comportamentul celor mici. (2)

Ce trebuie să știi înainte de a pune în aplicare metoda 1, 2, 3 magic?

Pentru început, ambii părinți ar trebui să folosească această metodă. Dacă totuși unul dintre părinți refuză, celălalt tot poate pune în practică principiile. (3)

De asemenea, 1, 2, 3 magic este atât de simplă încât poate fi pusă în aplicate chiar și de către bunici sau bone.

Înainte de a începe implementarea metodelor de disciplinare este bine să te asiguri că cel mic este sănătos. Durerea fizică sau anumite alergii pot agrava problemele emoționale sau comportamentale. Un consult de rutină la pediatru va dezvălui existența unei probleme de sănătate. Mai mult, lipsa somnului, a meselor regulate sau a timpului la toaletă poate avea de-a face cu toanele celui mic atunci când îl rogi să se îmbrace pentru grădiniță. (3)

Ce fel de probleme rezolvă metoda 1, 2, 3 magic?

Punerea în aplicare a metodelor doctorului Phelan poate rezolva probleme comportamentale sau psihologice precum: (3)

• comportamentul negativ și ostil și sfidător
• lipsa atenției și agitația constantă (exceptând copiii cu ADHD)
• teama de despărțirea de părinți (de exemplu, atunci când părintele pleacă la serviciu, sau atunci când unul dintre părinți îl lasă pe cel mic la grădiniță/școală)
• starea de iritabilitate
• agresiunea verbală sau fizică
• anumite dificultăți de învățare (fără ca cel mic să prezinte o deficiență)

Potrivit cărții lui Thomas Phelan, copiii pot cauza două tipuri de comportamente problematice pentru părinți: (3)

• comportamente stop – anumite comportamente și obiceiuri negative (de exemplu, plânsul fără motiv, reacțiile agresive, certuri, țipete etc)
• comportamente start – comportamente care ar trebui introduse în rutina celui mic – să se îmbrace singur, să mănânce fără ajutorul părinților, să își facă temele, să facă ordine în camera sa, etc.

În ce constă metoda 1, 2, 3 magic?

Metoda 1, 2, 3 magic popularizată de Phelan este destul de simplă, cel puțin în aparență. Constă în numărarea până la trei și se aplică mai ales în cazul comportamentelor „stop”.

Cu alte cuvinte, vei număra până la trei (cu pauze de cinci secunde între fiecare) pentru certuri, plânsete fără motiv, țipete, etc. Acest truc nu este recomandat pentru ca cel mic să îți facă temele sau să meargă la cursul de pian atunci când nu are chef. (3)

De exemplu, atunci când țipă și se tăvălește pe jos în sufragerie, te uiți la cel mic îi arăți degetul arătător și spui pe un ton calm dar ferm „Unu”. Dacă nu apare nicio reacție de calmare, aștepți cele cinci secunde și spui tot ferm „Doi”. Fără nervi, fără încurajări. După alte cinci secunde, îi arăți trei degete și spui „Trei” urmat de un număr de minute egal cu vârsta sa. De exemplu, pentru un copil de cinci ani, poți spune „Trei. Pauză de cinci minute”. Copilul va trebui să stea cinci minute în camera sa. (3)

Alternativ, cele cinci minute de pauză pot însemna și pierderea privilegiului de a se juca cu jucăria preferată, ora de somn cu 15 minute mai devreme, sau 1-2 ore fără jocuri video (în cazul copiilor mai mari). (3)

Dacă, pe de altă parte, cel mic are un comportament foarte agresiv (de exemplu, te lovește sau înjură) poți trece direct la „Trei” și în funcție de gravitatea faptei mai poți adăuga 10 minute la pauză. (3)

De ce este nevoie de numărătoare până la trei? Timpul numărat este o ocazie pentru ca cel mic să îți corecteze comportamentul. De exemplu, în unele familii, după implementarea acestui program a avut loc următorul scenariu: „Pot să iau ciocolată?”. „Nu”. „De ce nu?”. „Pentru că luăm masa peste o oră”. „Dar vreau una acum”. „Asta este unu”. „Bine” spune descurajat piciul și iese din bucătărie. (3)

Trebuie sa îi explicit celui mici metoda 1, 2, 3 magic?

Dacă ți se pare că metoda este prea din scurt, ei bine, înainte de a pune în aplicare principiile ar trebui să îi explici copilului că lucrurile se vor schimba. Este recomandat ca ambii părinți să fie de față și dacă sunt mai mulți copii discuția trebuie să îi includă pe toți. (3)

Discuția trebuie să fie calmă dar fermă. Le veți spune că atunci când fac gălăgie, plâng inutil, etc., vei spune „Unu” și le vei arăta degetul arătător. Acest lucru este o atenționare și înseamnă că acel comportament ar trebui să înceteze. Dacă comportamentul negativ nu încetează, le explici, va continua un al doilea avertisment „Doi”. Dacă tot nu încetează, vei ajunge la „Trei. Pauză”. Asta înseamnă, îi veți spune copiilor, că trebuie să meargă în camera lor pentru x minute (x fiind echivalent cu vârsta lor). (3)

De asemenea, le vei explica și despre „Trei” direct, care apare în cazuri de fapte mai grave precum lovitul, înjuratul, etc. Mai mult, Phelan recomandă să faci un test cu schimb de roluri pentru ca cei mici să înțeleagă cum funcționează metoda 1, 2, 3 magic. (2, 3)

Care sunt beneficiile metodei 1, 2, 3 magic?

Metoda de disciplinare 1, 2, 3 magic are mai multe beneficii care vor fi observate pe măsură ce copiii se învață cu noul program. (3)

• economie de energie – nu va mai trebui să țipi și să te surmenezi pentru că cel mic a intrat încălțat în casă. 1, 2, 3 magic te ajută să fii calm, ferm și sigur pe tine. Cel mai important este să nu pari afectat de pedeapsa celui mic. Trebuie menționat că dacă reacția copilului este una nouă trebuie să te interesezi întâi dacă există vreo problemă (de exemplu, dacă s-a certat cu un coleg la școală). În acest caz implicarea și compasiunea primează în fața număratului. De exemplu, dacă sare pe pat (și nu a mai făcut asta) îi explici calm că nu este bine și că s-ar putea lovi. Dacă cel mic continuă să sară poți începe să numeri.
• autoritate părintelui nu este negociabilă – părintele nu trebuie să negocieze cu cel mic probleme de zi cu zi precum ora de culcare, realizarea temelor sau rivalitatea dintre frați. Deși părinții trebuie să asigure nevoile de bază ale copiilor, unul dintre primele obiective pe termen lung este disciplina. Copilul nu este un mini-adult. Dacă este mai mare poate înțelege explicațiile însă la 4-5 ani nu prea ia în seamă explicațiile adultului.
• pedeapsa este scurtă – există părinți care îți pedepsesc copii prea mult și unii care îi pedepsesc prea puțin. Metoda 1, 2, 3 magic este la mijloc, timpul petrecut în cameră de către copil permițând ambelor părți să se calmeze și copilului să își învețe lecția – dacă vorbește urât, trebuie să ia o pauză.
• ușor de învățat pentru bunici sau bone.

Care sunt principalele alternative la pauze?

Se poate ca uneori să nu ai timp de pauză (de exemplu, dimineața când trebuie să ajungi la locul de muncă și cel mic la grădiniță sau școală). În funcție de gravitatea „faptei” poți alege una dintre alternativele de mai jos: (3)

• ora de culcare mai devreme cu 5-10 minute
• fără desert la următoarele două mese
• reducerea timpului petrecut în compania jocurilor video
• fără acces la muzică, DVD-uri, TV
• o pedeapsă relativ minoră – de exemplu, spălarea chiuvetei din baie (pentru copiii mai mari)

Ce faci daca cel mic nu vrea să meargă în pauză?

Dacă cel mic nu vrea să meargă în pauză după ce ai ajuns la „trei” nu trebuie să te rogi de el („doar 5 minute apoi poți merge la joacă”, etc). Dacă piciul este micuț (4-5 ani) îl poți conduce tu până în cameră dacă nu vrea să meargă. Phelan recomandă să nu spui nimic de-a lungul drumului. În unele cazuri îl poți lua de mână sau în brațe. (3)

În cazul copiilor mai mari de opt ani, dacă nu vrea să meargă în cameră îl informezi asupra opțiunilor sale. Să meargă în pauză așa cum era stabilit sau ora de somn va fi cu 30 minute mai devreme sau nu va avea voie la telefon/calculator după teme, etc. (3)

Ce faci dacă cel mic te imită, numărând înapoi?

Atunci când cel mic face o năzbâtie iar părintele începe să numere și copilul numără înapoi, metoda 1, 2, 3 magic spune că ar trebui să numeri și această remarcă a piciului. Phelan spune că trebuie să te gândești cine deține autoritatea. Dacă numărătoarea va ajunge la trei, copilul trebuie să meargă în pauză. În cazul în care comportamentul se repetă, se repetă și pedeapsa. Eventual poți adăuga 1-2 minute în plus.

Ce faci atunci când ai musafiri?

Atunci când ai musafiri, fie că e vorba de prieteni ai celui mic sau prieteni de familie cu sau fără copii, trebuie să rămâi pe poziții și să te obișnuiești să numeri în fața altora și să nu modifici strategia. (3)

Dacă musafirii sunt copii de aceeași vârstă, numără pățaniile celui mic și trimite-l ca de obicei în cameră când ajungi la „Trei”. Dacă puștiul îți replică „Mă faci de râs în fața prietenilor” sau o variație îi vei spune pe un ton calm că ar fi trebuit să se comporte cum trebuie dacă nu voia să fie pedepsit. Explică-le musafirilor că prietenul lor de joacă va reveni după cinci minute. Este bine de știut că îi poți număra și pe ceilalți copii doar cu acordul părinților. (3)

Atunci când musafirii sunt alți adulți este normal să te simți incomod să numeri, cel puțin la început. Dacă nu numeri atunci când ai prieteni în vizită, copilul va simți reținerea ta și va acționa în consecință.

Ce faci daca cel mic nu vrea să iasă din pauză?

Dacă cel mic nu vrea să iasă din cameră după terminarea pauzei mergi la ușa camerei, bați și îi spui că pauza s-a terminat. Uneori copilul încă este supărat și va spune că nu mai iese niciodată. Nu îi oferi replică, pleacă de acolo și prefă-te că te preocupă alte lucruri. (3)

Ce faci atunci când ești la telefon și copiii sunt agitați?

Dacă ești la telefon, copiii pot crede că ești atât de preocupată cu apelul încât nu vei avea cum să îi pui la punct atunci când sunt obraznici. Cea mai bună decizie este să continui să numeri obrăzniciile ca și cum nu ai fi la telefon, doar așa îi vei liniști. S-ar putea să fie nevoie să întrerupi conversația pentru câteva momente sau să explici apoi interlocutorului ce numărai. Dacă nu îl disciplinezi pe cel mic chiar și atunci când ești la telefon, el va ști că în acel moment ești sensibilă și poate face ce vrea. Cum mulți părinți ridică un număr de degete egal cu numărul la care a ajuns în timpul număratului, după un timp, atunci când vorbești la telefon, va fi suficient să ridici degetul arătător pentru a-i transmite celui mic că a făcut o obrăznicie demnă de „Unu”.

Cum aplici metoda 123 copiilor cu nevoi speciale?

Metoda 1, 2, 3 magic poate fi aplică chiar și copiilor cu nevoi speciale cu condiția ca aceștia să aibă cel puțin vârsta mentală de doi ani. În cazul copiilor cu ADHD, dificultăți de învățare, depresie sau autism se poate aplica număratul cu precizarea că dacă tehnica pare a-i promova anxietate celui mic te poți folosi de cartonașe colorate diferit sau pe care ai scris fiecare cifră de la unu la trei.

Ce faci când ești în supermarket cu cel mic și începe să facă gălăgie?

Înainte de a pleca de acasă este bine să îi explici celui mic că veți merge la magazin pentru cumpărături (eventual îi poți spune exact ce plănuiești să cumperi). Dacă decizia este din pripă (de exemplu, niște prieteni și-au anunțat vizita cu doar câteva ore în urmă) îi poți spune celui mic că dacă este cuminte va primi o jucărie sau un desert (ceva mai mult simbolic care să nu coste mult). Îi vei mai spune că dacă totuși va fi obraznic nu va primi nimic. Dacă totuși cel mic face năzbâtii în timpul petrecut în magazin ai două opțiuni: să stabilești un loc în magazin în care trebuie să stea 5 minute (sau un număr de minute egal cu vârsta sa) sau poți merge cu el în mașină și să îl lași acolo cinci minute (nu trebuie să pleci de lângă mașină, doar îl lași singur înăuntru).

Ce faci când ești la volan și copiii sunt obraznici?

Atunci când conduci și cel mic (sau cei mici) fac gălăgie, se lovesc etc pauza este destul de simplă. Tragi mașina pe dreapta și stați pentru 5-10 minute în funcție de gravitatea faptelor. Pauza poate fi o bună ocazie pentru tine de a-ți dezmorți picioarele mai ales dacă este vorba de un drum lung. O altă alternativă este să le pui filme animate pe tabletă pentru a avea o activitate „tăcută”. De asemenea, dacă ai de condus mult puteți pleca dis-de-dimineață. Astfel, cu puțin noroc, copiii vor dormi pe durata călătoriei. (3)

Cum introduci comportamente „start”?

Cei mai mulți părinți încep să folosească metoda 1, 2, 3 magic mai ales pentru a stopa comportamentele negative înainte de a trece la pasul următor, introducerea comportamentelor „start”.

Potrivit cărții lui Thomas Phelan există șapte tactici pentru a introduce comportamentele pozitive în rutina zilnică. (3)

1. încurajarea – atunci când cel mic face un lucru bun îi oferi încurajări și aprecieri (sincere). „Mulțumesc că ai spălat vasele”, „Ți-ai făcut temele de unul singur!”, „Ai plimbat câinele singură!?”, etc. sunt doar câteva dintre ele.

2. adresarea fermă – atunci când îi spui celui mic cu o voce calmă dar fermă că este timpul să se culce, să se apuce de teme, etc. Copilul trebuie să înțeleagă că nu are de ales.

3. timer de bucătărie – această metodă constă în folosirea unui timer pentru a măsura timpul pentru o activitate considerată de cel mic neplăcută. Poți spune ceva de tipul „Sunt sigură că nu termini de mâncat legumele din farfurie în 10 minute” și setezi timerul. La fel cu dusul gunoiului, hrănirea cățelului, îmbrăcarea de dimineață, baia de seară, etc. Această metodă funcționează mai ales în cazul copiilor mici (le place să concureze).

4. sistem de plată (pentru copiii mai mari) – este un sistem simplu dar eficient. Dacă îi spui să facă ceva (să hrănească cățelul, să își facă ordine în cameră, să își spele farfuria, etc.) dar nu o face va avea de suferit consecințele. Tu îi vei face sarcina însă îi vei lua 1 leu sau mai mult în funcție de dificultatea activității din alocație sau fondul pentru ziua lui/ei.

5. consecințe naturale – în acest caz nu iei nicio atitudine și lași lumea exterioară să îi arate consecințele unor comportamente. Acest tip de tactică pentru introducerea comportamentelor pozitive se referă mai ales la obiceiuri care le afectează imaginea în fața celorlalți – dacă urmează un curs de pian lasă critica în seama profesorului; la fel dacă vrea să meargă la școală în pijamale pentru că nu are chef să se îmbrace lasă-l să meargă – a doua oară nu se va mai repeta, spune doctorul Phelan. În mod similar dacă vrea să se îmbrace subțire la școală (asigură-te totuși să nu fie ger!).

6. graficul – notează pe o foaie un obicei și bifează fiecare zi în care este îndeplinit (de exemplu, să se îmbrace singur sau să se spele singur pe dinți). Poți pune foaia pe frigider sau pe ușa camerei sale. Pentru șapte zile la rând poți pune stickere pentru copiii mici sau puncte pentru cei mai mari. Dacă se încalță singur sau își face temele fără împins de la spate va primi după 1-2 luni o jucărie, un desert special, o excursie alături de prieteni sau familie sau un voucher fără-treburi-mărunte-în-casă.

7. variație la numărare – se aplică doar în cazul activităților care iau puțin timp. De exemplu, dacă cel mic a venit de la școală și și-a lăsat haina în mijlocul casei. Îi spui, pe un ton calm, să vină să pună haina în cuier. Dacă spune ceva de tipul „Nu pot. Am treabă.” pe un ton sarcastic începi să numeri („Unu”). Obișnuit cu numărarea, cel mic va veni și își va pune haina la locul ei.

Posibile neajunsuri sau lipsuri ale metodei de disciplinare 1, 2, 3 magic

Deși metoda de disciplinare este eficientă în eliminare comportamentul problematic, 1, 2, 3 magic nu îl învață pe copil autodisciplina. Cel mic poate avea un comportament negativ atunci când adultul dresor (Phelan compară în carte părinții cu dresorii de la circ) nu este în preajmă.

Mai mult, autorul spune că în casă trebuie să fie dictatură până la 10 ani și de acolo înainte să existe democrație.

Potrivit unor psihologi, metoda de disciplină prin numărare are și alte neajunsuri. Cu toate că cei mici sunt supuși pe moment, pe termen lung metoda de disciplinare nu rezolvă cauza care a stat la baza acelui comportament (de exemplu, poate că cel mic face năzbâtii pentru a-ți atrage atenția că nu petreceți suficient timp împreună). (4, 10, 11)

De asemenea, pauza în camera sa poate induce copilului ideea de izolare și de respingere, spun psihologii. Chiar dacă pedeapsa este exprimată pe un ton calm, copilul se va obișnui cu ideea că atunci când face o greșeală va fi nevoit să fie singur (un aspect dificil de înțeles mai ales de către copiii mici). În plus, îi transmite celui mic ideea că „vreau să îmi petrec timpul cu tine atunci când totul este în regulă”. (5, 6, 7, 8, 9)

Metoda de disciplinare 1, 2, 3 magic are beneficiile și neajunsurile sale. Este datoria ta ca părinte să preiei ideile care se pliază pe forma de educație pe care vrei să i-o insufli celui mic și să eviți tehnicile care inhibă dezvoltarea sănătoasă a copilului.