Virusuri

©

Autor:

Particule infectioase similare agentilor virali

Pe langa particulele virale, mai exista o serie de alte structuri, asemanatoare acestora, care poarta numele de « viroizi », « prioni » sau « virusoizi ».

Viroidul reprezinta un agent infectios cu o structura mult mai simpla, comparativ cu cea a unui virus – este vorba despre o molecula de ARN, care nu prezinta capsida ; viroidul poate fi replicat de catre enzimele celulelor gazdei infectate, fara a putea da nastere unor noi virioni (virionul este o particula virala extracelulara, completa, capabila sa supravietuiasca sub forma cristalina, si care ulterior poate infecta anumite celule vii) . « Viroizii » determina o serie de boli ale plantelor.

Virusoizii, reprezinta molecule de acizi nucleici, care pentru a se replica, necesita ajutorul unor virusuri denumite « helper ».

Prionii reprezinta particule infectioase, de natura proteica ; este vorba de anumite proteine celulare normale, care in anumite conditii de micromediu, pot deveni patogene (generaza anumite afectiuni) ; la nivelul organismului unui individ sanatos, prionii se afla fixati, mai ales pe suprafata celulelor neuronale ; derivatii mutanti ai acestor proteine, se constituie ca particule infectioase ce pot genera encefalopatii spongiforme transmisibile, atat la om, cat si la bovine sau oi.

Nu este cunoscuta cu precizie modalitatea de transmitere a infectiolor generate de catre prioni, insa cel mai probabil este vorba despre transmiterea prin intermediul tesuturilor infectate – exemplu: ingestia de carne provenita de la bovinele bolnave ; prionii au capacitatea de a se raspandi de la nivelul celulelor bolnave, catre celulele sanatoase, determinand astfel grave disfunctii celulare ; recent, aceste particule proteice infectioase, au fost implicate in aparitia encefalopatiei spongiforme bovine, la om ; bolile determinate de catre prioni, si transmise de la animalele bolnave gazdelor umane, au fost denumite « prionoze ».

Data actualizare: 17-05-2012 | creare: 09-07-2010 | Vizite: 57957
Bibliografie
Harisson, Principiile medicine interne, Vol. I si II, Ed. Teora, 2002
E. Miftode, Boli Infectioase, Ed. Junimea, 2008
V. Rusu, Dictionar Medical, Ed. Medicala, 2001
E. Bottone, Atlas of Clinica Microbilogy of infectious Diseases, Ed. Informa Healthcare, 2006
W.R. Jarvis, Bennett and Brachman’s Hospital Infections, Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2008
D. Schlossberg, Clinical Infectious Disease, Ed. Cambridge University Press, 2008
Dessain, Scott K , Human Antibody Therapeutics For Viral Disease, Ed. Springer Verlag, 2008
John G. Bartlett, The Johns Hopkins ABX Guide – Diagnosis and Tratment of Infectious Diseases, Ed. Jones and Bartlett, 2010
John W. Wilson , Mayo Clinic Antimicrobial Therapy – Quick Guide, Ed. Informa Healthcare, 2008
S. L. Gorbach, Infectious Diseases, Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2004
Edward K. Wagner, Basic Virology, Ed. Wiley, 2007
Douglas D. Richman, Clinical Virology, Ed. American Society of Microbiology, 2002
Arie J. Zuckerman, Principles and Practice of Clinical Virology, Ed. John Wiley, 2009
Brian Mahy, The Dictionary of Virology, Ed. Academic Press, 2008
L. R. Haaheim, A Practical Guide to Clinical Virology, Ed. John Wiley, 2002
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dinamica interferenței virale între diverși viruși respiratori, în contextul pandemiei COVID-19
  • Impactul principalelor Infecții virale asupra barierei hemato-encefalice și senzitivităţii la insulină
  • Care este rolul temperaturii în transmiterea virusurilor?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum