Viermii intestinali la copil - ce trebuie să știm

Viermii intestinali la copil - ce trebuie să știm

©

Autor:

Viermii intestinali la copil - ce trebuie să știm

AfecÈ›iunile digestive caracterizate prin apariÈ›ia viermilor intestinali la copii poartă denumirea de parazitoze È™i reprezintă o cauză importantă de îmbolnăvire È™i de deces în rândul copiilor de pretutindeni.

Viermii intestinali apăruÈ›i la copii în cazul parazitozelor, poartă denumirea de paraziÈ›i. AceÈ™tia sunt reprezentaÈ›i de helminÈ›i, artropode sau protozoare, care infestează organismul uman È™i determină apariÈ›ia parazitozei intestinale.

Parazitozele digestive sunt datorate atât apariÈ›iei parazitului în organismul uman, cât È™i reacÈ›iilor de apărare ale organismului uman față de agentul patogen prezent.

RelaÈ›ia care există între parazitul intestinal È™i organismul gazdă este una complexă: există cazuri în care organismul uman reuÈ›eÈ›te să distrugă paraziÈ›ii prin intermediul reacÈ›iilor de apărare, există cazuri în care parazitul supravieÈ›uieÈ™te în interiorul organismului uman, fără să determine îmbolnăvirea acestuia È™i există cazuri în care paraziÈ›ii dată ajunÈ™i în interiorul organismului uman determină apariÈ›ia bolii È™i chiar a decesului, în absenÈ›a tratamentului corespunzător.

Conform datelor din literatura de specialitate, virmii intestinali sunt mai frecvent întâlniÈ›i în rândul copiilor. ApariÈ›ia parazitozelor digestive este legată È™i de anumiÈ›i factori de mediu, precum condiÈ›iile igieno-sanitare ale persoanei în cauză, clima, anumite tratamente (precum administrarea de imunosupresoare), etc. [1], [3], [4], [5]

Care sunt tipurile de viermi intestinali întâlnite la copii?

Viermii intestinali sau paraziÈ›ii pot fi clasificaÈ›i în trei clase: artropode, helminÈ›i È™i protozeoare.

Helminții sunt organisme pluricelulare care nu au capacitatea de multiplicare. Helminții sunt reprezentați de cestode (care determină apariția echinococozei sau a teniazei), nematode intestinale (care determină oxiuroza, ascaridoza, tricocefaloza, etc.) sau tisulare (care determină filarioza, capilarioza, trichineloza, etc.) și trematode (care determină apariția fasciolozei, metagonomiazei, clornorochiazei sau a schistosomiazei).

Protozoarele sunt organisme unicelulare care au capacitatea de a se multiplica în interiorul organismului gazdă. AfecÈ›iunile parazitare care pot fi determinate de protozoare sunt reprezentate de balantidioza, amoebiaza, coccidioza, lambliaza (giardioza) È™i microsporidioza.

Aceste detalii sunt deosebit de importante din punct de vedere al manifestărilor clinice, din punct de vedere al anchetei epidemiologice și pentru administrarea tratamentului specific. [1], [3], [4], [5]

Care este mecanismul de acțiune al viermilor intestinali la copii?

Odată ajunÈ™i în interiorul organismului uman, paraziÈ›ii acÈ›ionează cu predominanță la nivelul intestinului, prin intermediul unuia din următoarele mecanisme patogenice:

  • AcÈ›iune mecanică È™i iritativă asupra mucoasei intestinale; paraziÈ›ii eliberează la nivel local toxine parazitare, care determină tulburări tonomotorii la nivel intestinal, cu apariÈ›ia secundară a reflexelor patologice la distanță.
  • Antigenele parazitare ajunse în interiorul organismului uman, determină sensibilizarea alergică a pacientului, cu numeroase manifestări clinice È™i paraclinice utile pentru diagnostic (precum apariÈ›ia reacÈ›iei Casoni în cazul chistului Hidatic, eozinofilia, etc.).
  • Odată ajunÈ™i la nivel intestinal, paraziÈ›ii duc la apariÈ›ia unor leziuni locale morfologice, inflamatorii sau traumatice, care evoluează ulterior prin atrofiere È™i exfoliere vilozitară, cu scăderea secundară a capacității organismului de apărare antibacteriană È™i apariÈ›ia maldigestiei È™i a malabsorbÈ›iei.
  • ParaziÈ›ii ajunÈ™i la nivel intestinal elimină endotoxine È™i exotoxine, cu acÈ›iune locală, inflamatorie È™i anticoagulantă. [1], [2]


Care sunt manifestările clinice specifice viermilor intestinali la copii?

Numeroase boli parazitare înregistrate la copii sunt asimptomatice. Multe alte parazitoze determină apariÈ›ia unor manifestări clinice banale. Totodată, sun anumite parazitoze care se aseamănă din punct de vedere al manifestărilor clinice.

Manifestările clinice înregistrate cel mai frecvent în cadrul parazitozelor pediatrice sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

  • Dureri abdominale cefalee
  • Diaree
  • Febră
  • Cefalee
  • Uneori tuse
  • Prurit.


La examinarea clinică a copilului cu diferite tipuri de parazitoze pot fi decelate hepatomegalia, semne clinice specifice stării de denutriție, semne clinice specifice sindromului d emalabsorbție și anorexie. [1], [2], [3], [4], [5]

Care sunt principalele tipuri de parazitoze întâlnite în pediatrie?

Principalele tipuri de parazitoze întâlnite în pediatrie sunt reprezentate de următoarele afecÈ›iuni: giardioza (sau lambliaza), ascaridioza, oxiuroza È™i trichineloza. Acestea reprezintă cele mai frecvente afecÈ›iuni determinate de viermii intestinali la copii.

În continuare vom prezenta mai pe larg fiecare din cele patru afecÈ›iuni parazitare:

Gairdioza sau lambliaza

Este o boală parazitară intestinală, secundară infestării organismului uman cu un protozoar flagelat cunoscut sub denumirea de „Giardia lamblia”. Giardioza este cea mai frecventă boală parazitară a copilului.

Transmiterea giardiozei se realizează fie direct, de la un individ la altul prin intermediul mâinilor murdare, fie în mod indirect, prin contactul cu apa sau alimentele contaminate de acest parazit.

Boala debutează brusc sau insidios È™i se caracterizează din punct de vedere clinic prin trei tipuri de manifestări clinice (manifestări nervoase, digestive È™i alergice), însoÈ›ite de scădere în greutate, astenie È™i febră moderată sau subfebrilități.

  • Manifestările clinice digestive apărute în cazul giardiozei sunt reprezentate de dureri abdominale, inapetență, diaree apoasă, greÈ›uri, vărsături, meteorism, scaune explozive È™i urât mirositoare. În anumite cazuri apare alternanÈ›a constipaÈ›ie/diaree È™i pot apărea scaune păstoase, decolorate, fetide, aseănătoare celor din cadrul sindromului celiac.
  • Manifestările clinice nervoase specifice giardiozei sunt reprezentate de cefalee, anxietate, insomnie, iritabilitate, pavor nocturn.
  • Manifestările alergice specifice giardiozei sunt reprezentate de apariÈ›ia unei erupÈ›ii urticariene însoÈ›ită de prurit.

Ascaridioza

Este o boală parazitară secundară infestării cu parazitul Ascaris lumbricoides. Boala se poate transmite de la om la om prin intermediul mâinilor murdare, prin intermediul apei sau a alimentelor contaminate sau prin mecanism fecal-oral.

Ascaridioza prezintă trei stadii de evoluÈ›ie È™i se manifestă clinic în funcÈ›ie de acestea. În primul stadiu de evoluÈ›ie, stadiul larvar, boala prezintă un tablou clinic asemănător unei pneumonii, caracterizat prin tuse spastică cu expectoraÈ›ie, febră, dureri toracice È™i rar hemoptizie. Aceste manifestări clinice alcătuiesc aÈ™a numitul „sindrom Loffler”, specific ascaridozei. La examinarea clinică a copilului bolnav pot fi decelate dispnee, tirajul intercostal È™i wheezingul (respiraÈ›ia È™uierătoare).

În stadiul adult de evoluÈ›ie, ascaridioza se caracterizează clinic prin trei tipuri de manifestări clinice: digestive, alergice È™i neuropsihice.

  • Manifestările clinice digestive sunt reprezentate de: dureri abdominale, scădere ponderală, diaree È™i vărsături. ParaziÈ›ii sunt eliminaÈ›i, în anumite cazuri, prin intermediul vărsăturilor È™i a scaunelor diareice.
  • Manifestările clinice alergice sunt reprezentate de: erupÈ›ie urticariană, prurit tegumentar È™i edem Quinke.
  • Manifestările clinice neuropsihice sunt repreznetate de următoarele aspecte patologice: agitaÈ›ie, insomnie, iritabilitate È™i convulsii.

Oxiuroza

Este o boală parazitară, secundară infestării cu Enterobius vermicularis. Transmiterea bolii se poate realiza prin intermediul mâinilor murdare sau în urma contactului cu obiecte contaminate (precum lenjerie, etc. ).

Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin manifestări digestive, manifestări nervoase È™i prurit anal È™i perianal intens, apărut mai frecvent seara, în contextul în care femela depune ouăle.

  • Manifestările clinice digestive apărute în cadrul oxiurozei sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice: dureri abdominale recurente È™i difuze, greÈ›uri, anorexie, rar tulburări de tranzit intestinal.
  • Manifestările clinice nervoase sunt reprezentate de: prurit nazal, scăderea randamentului È™colar, iritabilitate, insomnie È™i pavor nocturn.

Trichineloza

Este o boală parazitară, secundară infestării organismului cu parazitul Trichinella spiralis. Boala apare în urma consumării cărnii de porc, mistreÈ› sau un alt animal, care conÈ›ine larve închistate È™i nu este suficient de bine preparată termic.

Boala devine clinic manifestă la aproximativ 24 de ore de la consumarea cărnii infestate. Manifestările clinice apărute în prima săptămână de la infestare, sunt reprezentate de dureri abdominale, diaree apoasă sau cu sânge, vărsături, manifestări alergice (erupÈ›ie urticariană È™i prurit tegumentar) È™i deshidratare.

Manifestările clinice apărute în cadrul bolii, la două sau trei săptămâni de la infestare, sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice: astenie, febră 40 de grade Celsius, durere la masticaÈ›ie, edem facial È™i periorbital, paralizie spastică, mialgii, disfagie, dispnee, adenopatie satelită, cornaj. În caz de afectare a cordului poate apărea miocardita, iar în cazul afectării cerebrale pot apărea meningita, encefalita, afectarea unor nervi cranieni È™i convulsii. [1], [2], [3], [4], [5]

Cum pot fi diagnosticați viermii intestinali la copii?

Diagnosticarea infecÈ›iilor parazitare determinate de virmii intestinali la copii se poate realiza prin efectuarea unor investigaÈ›ii biologice, precum testele serologice (utile în cazul bolilor parazitare severe, precum amoebiaza invazivă, trichineloza sau echinococoza) sau examenul coproparazitologic (investigaÈ›ia de elecÈ›ie pentru diagnosticul infecÈ›iilor parazitare determinate de protozeoare sau helminÈ›i).

De asemenea, există anumite investigaÈ›ii de laborator È™i imagistice, a căror rezultate pot sugera prezenÈ›a bolilor parazitare. Astfel, Hemoleucograma indică întotdeauna anemie È™i eozinofilie, în cazul bolilor parazitare.

Radiografia cu substanță de contrast poate fi utilă în cazul anumitor boli parazitare, precum ascaridioza. Pe examenul radiologic, ascarizii pot fi vizualizaÈ›i prin apariÈ›ia unor defecte de umplere cu aspect cilindric. În cazul infestaÈ›iilor parazitare masive, pot fi prezente defectele de umplere cu aspect striat, datorate aglomerării maselor de viermi intestinali la nivelul ileonului.

Fiecare boală parazitară prezintă metodă proprie de diagnosticare. Astfel în cazul giardiozei pot fi identificaÈ›i paraziÈ›ii în componenÈ›a sucului duodenal, prin intermediul tubajului, iar în urma efectuării examenului parazitoliogic pot fi evidenÈ›iate chistele specifice, cu eliminare intermitentă. De asemenea, în cazul giardiozei, hemoleucograma prezintă eoxinofilie È™i anemie hipocromă, iar examenul biochimic al sângelui evidenÈ›iază prezenÈ›a hipogammaglobulinemiei È™i a hipomagnezemiei.

Diagnosticul de ascaridioză este pus pe baza examenului coproparazitologic, care permite identificarea ouălelor de paraziÈ›i È™i chiar a paraziÈ›ilor adulÈ›i în componenÈ›a materiilor fecale. Hemoleucograma evidenÈ›iază prezenÈ›a hipereozinofiliei È™i a leucocitozei. Radiografia pulmonară efectuată în stadiul larvar de evoluÈ›ie a bolii permite identificarea unui infiltrat rotund fugace, specific infestării parazitare (infiltyrat care poartă dneumirea de „infiltrat Loffler”). Radiografia abdominală permite identificarea parazitului sub aspectul unor structuri liniare simple. Ecografia abdominală evidenÈ›iază viermii intestinali sub aspectul unor formaÈ›iuni cilindrice, mobile È™i hiperecogene. Examenul baritat permite identificarea paraziÈ›ilor sub forma unor defecte de umplere filiforme.

InvestigaÈ›ia de elecÈ›ie utilizată pentru diagnosticarea oxiurozei este reprezentată de testul cu celofan adeziv („scotch test”), deoarece examenul coproparazitologic este, de cele mai multe ori, negativ în acest caz. Testul cu celofan adeziv presupune aplicarea perianală a unei benzi adezive, transparemte, dimineaÈ›a la trezirea din somn. Ulterior, banda adezivă este detaÈ™ată È™i examinată la microscopuloptic, unde pot fi vizualizate ouăle de parazit. Copilul în cauză este considerat neinfestat atunci când nu sunt depistate ouă d eparazit la cinci teste cu celofan adeziv. La examinarea macroscopică a materiilor fecale pot fi identificaÈ›i, în anumite circumstanÈ›e, paraziÈ›ii adulÈ›i, care sunt asemănători unor fire de ață albă. Hemoleucograma efectuată în acest caz permite identificarea eozinofiliei în aproximativ 5-20% din cazuri.

Pentru diagnosticarea trichinelozei se poate efectua biopsie musculară urmată de examen histopatologic, reacÈ›ii serologice (reacÈ›ia de floculare È™i de aglutinare) sau testul cutanat. Toate acestea însă devin concludente doar după trei săptămâni de la debutul bolii. IntradermoreacÈ›ia cu antigen larvar poate fi È™i ea utilă, prezentând o sensibilitate ridicată, cuprinsă între 85 È™i 100%. Hemoleucograma evidenÈ›iază eozinofilie marcată, iar examenul biochimic al sângelui indică creÈ™terea valorilor lactatdehidrogenazei È™i a fosfocreatinkinazei.

Pentru diagnosticarea diferitelor tipuri de boli parazitare se recomandă coroborarea datelor clinice (tabloul clinic prezent), cu datele paraclinice (rezultatele obÈ›inute în urma efectuării investigaÈ›iilor de laborator È™i imagistice) È™i cu datele epidemiologice (efectuarea anchetei epidemiologice). [1], [2], [3], [4], [5]

Cum pot fi tratați viermii intestinali la copii?

Când vine vorba despre viermii intestinali la copii, există două tipuri de tratament: tratamentul profilactic È™i tratamentul curativ.

Tratamentul profilactic al viermilor intestinali la copii presupune respectarea cu stricteÈ›e a regulilor de igienă personală (apălarea atentă a mâinilor înainte de masă, tăierea unghiilor, deoarece în mediul subunghial se pot află numeroÈ™i paraziÈ›i, spălarea la temperaturi înalte a lenjeriei de corp È™i de pat, respectarea igienei corporale) È™i alimentară, prepararea alimentelor prin fierbere (prepararea termică corespunzătoare).

Tratamentul curativ administrat în cazul viermilor intestinali la copii presupune utilizarea diferitelor medicamente antimicotice È™i a altor tipuri de medicamente special concepute pentru distrugerea È™i îndepărtarea paraziÈ›ilor È™i a ouălelor de paraziÈ›i ajunÈ™i în interiorul organismului uman.

  • Astfel, în giardioză se poate administra Furazolidon, Metronidazol, Quinacrină sau Tinidazol.
  • În ascaridioză se poate administra Albendazol, Levamisol, Mebendazol, Nematocton (derivaÈ›i de piperazină) sau Combantrin (palmoat de pyrantel).
  • În oxiuroză se poate administra Mebendazol, Combantrin (palmoat de pyrantel), Nematocton sau Vemigal (palmoat de piriviniu).
  • În trichineloză s epoate administra Albendazol, Thiabendazol sau Mebendazol.
  • În formele severe de trichineloză, însoÈ›ită de miozită, afectarea cardiacă sau cerebrală, se recomandă administrarea, pe lângă tratamentul antimicotic prezentat anterior, a tratamentului antiinflamator cu Prednison, pe durata a cinci zile.


Toate aceste medicamente prezentate anterior sunt recomandate în cazul formelor mai severe de parazitoze. În cazul infestaÈ›iilor parazitare uÈ™oare, fără complicaÈ›ii, se recomandă repaus la pat, administrarea de analgzice È™i antiinflamatoare. [1], [2], [3], [4], [5]

 

Care este prognosticul infestării cu viermi intestinali la copii?

În contextul diagnosticării precoce ÅŸi administrării tratamentului corespunzător, majoritatea bolilor parazitare prezintă un prognostic favorabil.


Bolile parazitare pot prezenta evoluție acută, cu vindecare spontană sau pot prezenta evoluție cronică, cu numeroase recidive, cu diaree trenantă, sindrom de malabsorbție, inapetență, scădere ponderală, paloare sau retard somatic sau neuropsihic.


Dintre complicațiile bolilor parazitare amintim următoarele aspecte patologice:

  • colecistită
  • angiocolită
  • sindroame pluricarenÈ›iale datorate malabsorbÈ›iei
  • hepatită colestatică secundară
  • gastrită de reflux
  • icter obstructiv
  • ocluzie intestinală
  • peritonită
  • apendicită acută
  • pancreatită acută
  • perforarea peretelui intestinal
  • abces hepatic
  • escoriaÈ›ii ÅŸi eczematizări perianale
  • leziuni de grataj suprainfectate
  • salpingite
  • vulvovaginite
  • miocardită
  • toxemie
  • meningo-encefalită
  • pleurezie
  • pneumonie
  • nefrită.

Data actualizare: 01-08-2019 | creare: 01-08-2019 | Vizite: 12556
Bibliografie
1. Dorin Lazăr, Liana Precup, Simona Dumitra, Roberto Țeru, Viorica Leordean, PEDIATRIE vol.II, Editura University Press, Arad, 2014
2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Intestinal parasites, link: https://www.aboutkidshealth.ca/Article?contentid=815&language=English
4. Pinworm, link: https://kidshealth.org/en/parents/pinworm.html
5. Roundworm Infections in Children, link: https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=roundworm-infections-in-children--160-54
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Viermii paraziÈ›i ar putea preveni afecÈ›iunile asociate îmbătrânirii? Un studiu recent susÈ›ine această ipoteză
  • Când suspectezi viermi / paraziÈ›i intestinali la copil
  • Viermii intestinali - tratament, cauze, simptome, diagnostic
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum