Un model de învățare automată a determinat asocierile dintre alăptare și sindromul metabolic la femei

Sindromul metabolic, care include hipertensiunea, dislipidemia, rezistența la insulină și obezitatea centrală, este asociat cu diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Cercetătorii au examinat relația dintre caracteristicile obstetrice, cum ar fi sindromul metabolic și lactația, și apariția bolilor cardiovasculare (BCV) printre femeile asiatice, folosind inteligența artificială pentru a dezvolta un model de predicție a sindromului metabolic, luând în considerare 86 de variabile.
Studiul publicat în Scientific Reports a inclus 30.204 participante femei din Korean National Health and Nutrition Examination Survey 2010-2019 (KNHANES), cu vârsta mai mare sau egală cu 20 de ani. Sindromul metabolic a fost variabila dependentă a studiului, iar cele 86 de variabile independente au cuprins factori demografici și socio-economici, precum și date medicale și obstetrice, inclusiv boala cardiovasculară și durata lactației. Cercetătorii au folosit chestionare pentru a măsura datele sociodemografice și au efectuat interviuri pentru a determina ratele de prevalență ale bolilor.

Modelul a prezis riscul sindromului metabolic folosind mai multe algoritmi, inclusiv rețele neuronale artificiale, arbori de decizie, naive Bayes, regresie logistică, mașini vector-suport și clasificatori random forest. Clasificatorii random forest au arătat cea mai mare valoare în zona de sub curbă, cu o acuratețe de 91% pentru toți participanții. Principalele estimatoare ale sindromului metabolic au fost IMC, utilizarea medicamentelor antihipertensive, hipertensiunea, BCV, vârsta la înscriere, numărul de leucocite, nivelurile de LDL-colesterol, statutul menstrual, utilizarea agenților de scădere a lipidelor, numărul de eritrocite, colesterolul total, imaginea de sine a corpului, nivelul de educație, consumul zilnic de grăsimi, nivelurile de hematocrit și durata lactației.

Durata lactației a fost clasificată pe locul 16 ca estimator pentru toți indivizii, fiind puțin mai înaltă pe locul 14 pentru indivizii fără boală cardiovasculară și semnificativ mai scăzută pe locul 26 pentru pacienții cu BCV. Extinderea duratei alăptării cu o lună și un an a redus riscul sindromului metabolic cu 0,2% și, respectiv, 2,4%. Impactul duratei lactației asupra riscului de sindrom metabolic pare minim într-o lună, dar devine considerabil după unul sau doi ani.

În concluzie, rezultatele studiului au arătat că durata alăptării, alături de indicele de masă corporală, hipertensiune, boală cardiovasculară și vârstă, este un estimator principal al sindromului metabolic la femei. Alăptarea accelerează recuperarea modificărilor metabolice postpartum la mame și oferă beneficii pe termen lung pentru nivelurile de glucoză materne, metabolismul lipidic și obezitate. Consumul de nutrienți, în special aportul de grăsimi, a fost puternic asociat cu sindromul metabolic.

sursa: News Medical