Un mecanism cerebral care stă la baza evoluției anxietății
Conform oamenilor de știință, noua descoperire a fost posibilă prin intermediul tehnologiei de editare a genomului uman, astfel că specialiștii au putut crea un model de studiu și au evaluat mutația genetică asociată tulburărilor neurologice.
Autorii explică faptul că neurotransmițătorii monoaminici, precum serotonina È™i dopamina, joacă un rol important în cadrul funcÈ›iilor cognitive È™i emoÈ›ionale ale oamenilor. AceÈ™tia evidenÈ›iază că, în ciuda unei conservări evolutive puternice, funcÈ›iile genelor au depins de variaÈ›ia genetică specifică tuturor speciilor, iar în timp au determinat mutaÈ›ii care, în prezent, sunt reprezentate prin comportamente specifice precum socializarea, agresivitatea, anxietatea È™i depresia. Echipa de oameni de È™tiință, condusă de doctorul Daiki Sato È™i de profesorul Masakado Kawata, a descoperit în cadrul studiilor anterioare că gena VMAT1 a suferit, de-a lungul timpului, o mutaÈ›ie la oameni prin care aminoacidul asparagină a fost înlocuit cu aminoacidul treonină în cel de-al 136-lea locus, la acest nivel apărând È™i o alelă reprezentată de aminoacidul izoleucină.
Potrivit specialiÈ™tilor, persoanele care prezintă la acest nivel aminoacidul izoleucină înregistrează o predispoziÈ›ie mai scăzută la depresie È™i la anxietate decât persoanele care prezintă aminoacidul treonină, în ciuda faptului că dinamica funcÈ›ională a acestor mutaÈ›ii nu este pe deplin cunoscută. În vederea identificării factorilor predispozanÈ›i ai anxietăți È™i depresiei, autorii au editat locusul al 136-lea la È™oarecii Vmat1, înlocuind aminoacizii întâlniÈ›i la acest nivel în mod fiziologic la È™oareci cu cei specifici oamenilor. Astfel, s-a observat că È™oarecii cărora li s-a introdus în locus aminoacidul izoleucină au înregistrat niveluri mai scăzute de comportamente asemănătoare anxietății umane, ceea ce dovedeÈ™te faptul că teoriile echipei au fost corecte. În plus, acest genotip a afectat expresia genelor post-sinaptice È™i activitatea neuronală din amigdală, adică regiunea cerebrală responsabilă de reglarea comportamentului emoÈ›ional. Autorii subliniază faptul că în urma studiului există o serie de necunoscute, însă lucrarea reprezintă o piatră de temelie pentru următoarele cercetări.
sursa: Science Daily
foto: Tohoku University
Data actualizare: 09-08-2022 | creare: 09-08-2022 | Vizite: 536
Bibliografie
A brain mechanism underlying the evolution of anxiety, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220805091254.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Leziunile la cap sunt asociate cu o dublare a mortalității pe termen lung
- Antibioticele, vaccinurile și medicamentele antiinflamatoare sunt legate de reducerea riscului de demență
- Cum ar putea afinele să îmbunătățească memoria și să prevină demența
- Probleme tiroidiene au fost asociate riscului crescut de demență
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Grup suport pentru atacuri de panica si anxietate 2015.
- Sa fie de la anxietate?
- Depresie si anxietate
- Oboseala, tulburari de concentrare, stari de anxitate dimineata
- Sotia mea sufera de anxietate, atacuri de panica.. recomandare psiholog bun in Galati
- Anxietate si homeopatia
- Atac de anxietate si depresie
- Anxietate si depersonalizare
- Sa fie tot tulburarea obsesiv compulsiva sau altceva ?
- Anxietate, atacuri de panica si depresie SAU distonie neurovegetativa