Trombocite scăzute - cauze posibile, diagnostic, tratament

Trombocitele - cunoscute și sub denumirea de plachete sangvine, sunt fragmente celulare care activează în sistemul de coagulare. Plachetele circulă 7-10 zile și aproximativ 1/3 sunt sechestrate tranzitoriu în splină. Numărul normal al acestora este între 140.000 și 440.00/µL.

Afecțiunile plachetare includ o scădere anormală a plachetelor (trombocitemia, o afecțiune mieloidă, și trombocitoza, un fenomen reactiv), o scădere a numărului de plachete (trombocitopenie) și disfuncția plachetară. Oricare dintre aceste situații, chiar cele cu număr crescut de plachete, pot duce la formarea de dopuri hemostatice și sângerări.

Trombocitele scăzute, afecțiune numită trombocitopenie, includ scăderea producției plachetare, creșterea sechestrării splenice a plachetelor cu supraviețuire plachetară normală, creșterea distrucției plachetare sau consumul lor excesiv, diluarea plachetelor și combinații ale acestora. (1, 3, 4, 5, 11)

Cauze posibile

Cauzele trombocitopeniei includ scăderea producției de plachete sanguine, sunt numeroase și se disting în urma simptomelor. Riscul sângerării este invers proporțional cu numărul de trombocite, astfel încât scăderi mari ale acestora pot produce sângerări masive și spontan instalate. Afecțiunea poate fi produsă de un defect plachetar intrinsec sau un factor plachetar extrinsec, care afectează activitatea plachetelor.

În funcție de cauze, se disting o serie de afecțiuni produse de deficitul de trombocite:

• scăderea producției plachetare poate produce: leucemie, anemie aplastică;
• producția plachetară diminuată: trombocitopenie indusă de consumul de alcool, trombocitopenie din anemiile megaloblastice și trombocitopenie din HIV;
• sechestrarea splenică în splina mărită: ciroză cu splenomegalie congestivă, boala Gaucher;
• distrucție plachetară crescută sau utilizare în exces a plachetelor: trombocitopenie indusă medicamentos, boli de țesut conjunctiv, purpura idiopatică trombocitopenică;
• distrucție nonimunitară: coagulare intravasculară diseminată, trombocitopenie din sindromul de detresă respiratorie acută;

Alte cauze ale scăderii numărului de trombocite pot fi:

• chimioterapia;
• unele medicamente, care pot suprima producția de trombocite;
• purpura trombocitopenică imună (PTI), în care sistemul imunitar distruge trombocitele;
• infecții virale, cum ar fi mononucleoza;
• unele boli ereditare;
• alte stări de sănătate care distrug trombocitele sau le folosesc în exces. (3, 4, 6, 8, 11)

Semne și simptome

Majoritatea afecțiunilor plachetare dau manifestări tipice de sângerare, peteșii multiple, mai ales la nivelul membrelor inferioare, echimoze mici diseminate în locul unui traumatism minor, sângerări la nivelul mucoaselor. Prezența sângelui în urină sau scaun, sângerării nazale sau gingivale, menstruații abundente, stare de oboseală, splina mărită sunt alte semne și simptome care apar odată cu scăderea trombocitelor. (1, 4, 6)

Diagnostic

Afecțiunile trombocitopenice se suspicionează în cazul pacienților cu peteșii și sângerări la nivelul mucoaselor, printre cele mai comune, se numără:

Purpura trombocitopenică idiopatică (imună)

Este o tulburare hemoragică produsă de trombocitopenie izolată (valoarea plachetelor este sub 100.000/ mm³, cu un număr normal de globule albe și valoare normală a hemoglobinei). De regulă, este cronică la adulți și acută la copii. Alte caracteristici: splină de dimensiuni normale, apariția unor peteșii, echimoze, sângerări spontane, febră, dureri osoase, scăderea în greutate.

Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI) rezultă, cel mai adesea, în urma prezenței unui anticorp direcționat contra unui antigen structural plachetar, iar severitatea manifestărilor clinice se corelează cu gradul trombocitopeniei. Sângerările la nivelul mucoaselor apar la o valoare de sub 10.000/mm³ a plachetelor sanguine.

Pentru a stabili diagnosticul pozitiv al PTI se efectuează următoarele investigații de laborator:

• hemoleucograma, în urma căreia se observă o trombocitopenie izolată, valori normale ale globulelor albe, globulelor roșii, formulei leucocitare și ale hemoglobinei.
• frotiu de sânge periferic: număr scăzut de trombocite, dar normale sau variabile ca formă, limfocite atipice (în cazul unor infecții), globule roșii mici hipocrome (în cazul sângerărilor masive).

Tratamentul pentru trombocitopenia idiopatică poate varia de la monitorizare până la terapii imunosupresive. Prescripția unui tratament se efectuează în funcție de valoarea trombocitelor în asociere cu gravitatea simptomelor. Indiferent de gravitatea cazurilor, se iau o serie de măsuri generale precum: restricționarea activității fizice cu risc crescut de traumatizare, evitarea medicației cu activitate antiplachetară (ibuprofen sau alte inflamatorii nesteroidiene, aspirina), monitorizarea menstrelor.

Adulților li se administrează inițial, corticosteroid oral, doza fiind scăzută pacienților care răspund la tratament și al căror nivel de trombocite revine la normal în 2-6 săptămâni. Terapiile adjuvante, precum cea hormonală în cazul menstrelor abundente și prelungite, gingivoragii, epistaxis abundent, intervenții chirurgicale.

Tratamentul copiilor este suportiv, deoarece majoritatea se vindecă spontan în câteva zile sau chiar săptămâni. Dacă apar sângerări la nivelul mucoaselor, se administrează corticosteroizi sau imunoglobuline. (1, 4, 9, 10).

Trombocitopenia produsă de sechestrare splenică

Apare în cazuri de splenomegalie congestivă produsă de ciroză avansată. Plachetele sunt eliberate din splină de către epinefrină și sunt disponibile pentru a fi utilizate în condiții de stres. Așadar, trombocitopenia produsă doar de sechestrare splenică nu produce sângerări. Splenectomia corectează trombocitopenia, dar nu este indicată decât dacă numărul trombocitelor este scăzut prin insuficiența măduvei osoase. (2, 3, 11).

Purpura trombotică trombocitopenică și sindromul hemolitic-uremic

Reprezintă afecțiuni acute, caracterizate prin trombocitopenie și anemie hemolitică microangiopatică. Alte simptome prezente pot fi: alterarea stării de conștiență, insuficiență renală și febră. Diagnosticul este sugerat în cazul în care testele de laborator relevă următoarele: trombocite scăzute, anemie, eritrocite fragmentate pe frotiul de sânge, hemoliză (sugerată de scăderea concentrației de hemoglobină).

Tratamentul este reprezentat de plasmafereză, care se realizează zilnic până când manifestările afecțiunii se reduc în intensitate. Medicul specialist poate recomanda corticosteroizi sau aspirină. (5, 8, 11)

Boala Von Willebrand

Este un deficit ereditar, care determină disfuncție plachetară. Manifestările sunt ușoare către moderate și pot fi reprezentate de apariția rapidă de contuzii, sângerări menstruale abundente, sângerări din leziuni cutanate, hemoragii anormale după proceduri chirurgicale.

Afecțiunea se suspicionează în cazul pacienților care prezintă sângerări patologice, mai ales la cei cu istoric familial. Totodată, diagnosticul se bazează pe nivelul scăzut de factor Von Willebrand. Tratamentul constă în rezolvarea sângerării prin terapie de substituție. (2, 3, 11, 12)

Trombocite scăzute în alte situații

Trombocitopenia poate apărea și în alte situații, cauzate de boli imunitare: infecția cu HIV, transfuzii de sânge, medicamente sau boli de țesut conjunctiv sau neimunitare: sindromul de detresă respiratorie acută.

• Transfuzii sanguine: purpura în urma unei transfuzii determină distrucția trombocitelor;
• Boli de țesut conjunctiv și limfoproliferative: pot produce o scădere a trombocitelor și cel mai adesea sunt eficienți corticosteroizii și splenectomia.
• Distrucția plachetară imună produsă medicamentos: anumite medicamente (aspirină, chinidină, chinină, preparatele sulfa, metildopa, antidiabeticele orale) pot produce ocazional scăderea trombocitelor.
• Infecția cu HIV: trombocitopenia dezvoltată odată cu infecția HIV este asemanatoare cu PTI. Astfel, pentru a aduce la un nivel normal numărul de trombocite, se administrează glucocorticosteroizi. Numărul acestora, poate crește, de asemenea, după tratamentul antiviral.
• Sindromul de detresă respiratorie: pacienții care suferă de această afecțiune pot dezvolta o trombocitopenie neimunologică, datorită depozitării de trombocite în patul capilar pulmonar. (4, 11, 12)

Sfaturi și soluții pentru persoanele cu un număr scăzut de trombocite

Indiferent de cauza scăderii numărului de trombocite, se iau în considerare o serie de măsuri care pot evita eventualele sângerării sau agravarea simptomelor. Astfel:

• trebuie evitat sportul, în mod special, cel de performanță, întrucât eventualele leziuni pot provoca grave sângerări;
• utilizarea cu prudență a medicamentelor fără prescripție medicală, cum sunt ibuprofenul sau aspirina care pot afecta funcția trombocitelor;
• atenția la semne de infecție, mai ales, în cauzurile în care s-a realizat splenectomia. Orice simptom, inclusiv febra ușoară necesită tratament. (1, 2, 3, 7, 8)