Tratamentul cu melatonină este eficient în insomnie?

O tulburare a somnului apare când calitatea somnului este scăzută, tradusă ori prin insomnie, ori prin somnolență excesivă.

Definiția insomniei este reprezentată de incapacitatea de a dormi, cu multiple etiologii, fiind cea mai comună tulburare de somn. Afectează 6-12% din populația adultă și între 15-25% din populația pediatrică. (2)

Melatonina, cunoscută ca și hormonul întunericului, secretată de glanda pineală, și-a dovedit eficiența în tratamentul tulburărilor de somn. Această moleculă are efect antiinflamator, antioxidant și anticoagulant, proprietăți suplimentare protecției endoteliale. (1)

Persoanele vârstnice, din cauza unui nivel nocturn redus de melatonină, au somnul deficitar. Tratamentul cu melatonină la pacienții tineri pentru a crește nivelul plasmatic nocturn al melatoninei, poate stimula somnul. (1)

Aproximativ 90% din melatonină este eliminată hepatic, la primul pasaj. O mică parte rămâne nemetabolizată, fiind excretată în urină. Melatonina din produsele farmaceutice poate fi sintetizată chimic sau izolată din glanda pineală de proveniență bovină. (2)
Tratamentul de primă intenție în tulburările de somn primare include consilierea psihologică sau comportamentală. Igiena somnului, privarea de somn, controlul stimulilor, dobândirea unor tehnici de relaxare și terapia cognitivă reprezintă metode nefarmacologice de tratament a insomniei.

Tratamentul farmacologic include benzodiazepinele, agoniști ai receptorilor benzodiazepinelor, antidepresive sedative și alte clase cu proprietăți sedative (anxiolitice, antipsihotice, antihistaminice). Efectele adverse ale acestor clase medicamentoase încep de la somnolența diurnă reziduală până la dependență.

Tratamentul cu melatonină este folosit pentru insomnie de 20 ani. Potențialul adictiv este redus. Efectul hipnotic relativ benign și disponibilitatea în farmacii, au făcut să fie larg utilizată. (3)

Efectele melatoninei la pacienții cu tulburări primare de somn:

• Scade timpul de adormire, efect mai vizibil la cei cu sindromul fazei tardive a somnului. Importanța acestui efect are răsunet semnificativ clinic.
• Nu are efect la cei cu tulburări de somn primare, efectele nefiind influențate de vârstă, tipul afecțiunii primare, doza sau durata tratamentului.
• Nu s-a dovedit eficientă asupra calității somnului, a timpului total de somn sau timpul petrecut în faza REM.

Efectele melatoninei la pacienții cu tulburări de somn secundare:

• Nu a avut efecte asupra timpului de latență și nu a fost influențată de doză sau durata tratamentului.
• A crescut eficiența somnului, dar magnitudinea efectului nu are semnificație clinică.
• A crescut durata totala a somnului.

Efectele melatoninei la pacienții cu restricție de somn:

• Nu a avut efecte asupra timpului de latență și nu a fost influențată de doză sau durata tratamentului.
• Nu a avut efecte asupra calității somnului.
• A crescut semnificativ durata totală a somnului.

Efectele adverse la administrarea exogenă de melatonină:

• greață
• cefalee
• amețeli
• somnolență

Efectele adverse nu au fost influențate de doză, durata tratamentului, vârstă, tipul tulburării de somn, formula melatoninei sau medicația administrată concomitent și apar la 3-4 ore de la administrare. (2)

Doza obișnuită în tratamentul cu melatonină este de 2 mg/zi, cu 1-2 ore înainte de somn, după masă, maximum 13 săptămâni. (5)

În insomnie, administrarea exogenă de melatonină are efecte benefice, dar limitate și efecte adverse puține. Dacă este folosită pentru stimularea somnolenței diurne, pot apărea modificări de fază nedorite la nivelul ritmului circadian. Utilizată pentru accelerarea anumitor faze ale somnului, poate apărea somnolența. (4)