Testul procalcitoninei nu reduce durata antibioticelor la copii spitalizați (studiul BATCH)

©

Autor:

Testul procalcitoninei nu reduce durata antibioticelor la copii spitalizați (studiul BATCH)

Un studiu recent condus de Universitatea din Liverpool a evaluat dacă testul suplimentar de procalcitonină (PCT) ar putea scurta în siguranță durata administrării antibioticelor intravenoase (IV) la copiii internați. Deși studiile anterioare indicau rezultate promițătoare, cercetarea, publicată în The Lancet Child & Adolescent Health, arată că utilizarea biomarkerului PCT nu a redus durata tratamentului antibiotic comparativ cu îngrijirea obișnuită.

Contextul studiului

Consumul excesiv de antibiotice este un factor major care contribuie la rezistența antimicrobiană (AMR), una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică. Infecțiile cauzate de bacterii rezistente prelungesc durata spitalizării, cresc costurile medicale și sporesc mortalitatea, afectând în special copiii. Optimizarea utilizării antibioticelor este esențială pentru a proteja sănătatea viitoare a copiilor.

Testul PCT a fost propus ca instrument suplimentar pentru ghidarea deciziilor clinice legate de durata tratamentului cu antibiotice. Studiul a fost realizat ca parte a proiectului BATCH (Biomarker-guided duration of Antibiotic Treatment in Children Hospitalised with confirmed or suspected bacterial infection), cel mai amplu de acest tip.

Desfășurarea studiului

  • Participanți: Aproape 2.000 de copii cu vârste între 72 de ore și 18 ani, internați cu suspiciune de infecții bacteriene.
  • Spitale implicate: 15 spitale din Regatul Unit.
  • Design: Studiu pragmatic, multicentric, deschis, cu două grupuri randomizate.

Copiii au fost împărțiți în două grupuri: un grup a primit îngrijire standard, iar celălalt a beneficiat de ghidarea tratamentului pe baza testului PCT. Durata administrării antibioticelor și siguranța tratamentului au fost evaluate pe parcursul studiului.

Rezultatele

  • Durata antibioticelor: Utilizarea testului PCT nu a redus durata tratamentului IV comparativ cu îngrijirea standard.
  • Siguranța: Testul a fost sigur, dar mai costisitor decât metodele standard.
  • Integrarea în practică: Echipele medicale au întâmpinat dificultăți în includerea testului în fluxurile de lucru clinice. Adherența la algoritmul de ghidare al tratamentului a fost scăzută.

Implicații

Deși testul PCT nu a oferit beneficii clare în acest studiu, cercetătorii subliniază câteva direcții esențiale pentru utilizarea instrumentelor similare:

  • Programe de supraveghere antimicrobiană (AMS): Este necesară consolidarea programelor AMS pentru a asigura utilizarea responsabilă a antibioticelor.
  • Educația clinică: Medicii trebuie să fie instruiți în interpretarea rezultatelor testelor pentru a câștiga încredere în utilizarea lor.
  • Cercetări de implementare: Studiile viitoare ar trebui să identifice barierele și facilitățile în integrarea testelor în practică.
  • Schimbarea comportamentală: Înțelegerea interacțiunilor complexe care influențează deciziile clinice poate îmbunătăți eficacitatea intervențiilor.

Importanța studiului

Această cercetare evidențiază provocările implementării noilor teste de diagnostic în spitale. Deși testul PCT nu a scurtat durata antibioticelor, poate avea aplicații specifice cu ajustări suplimentare. Investițiile în educație, schimbarea comportamentală și campanii de sănătate publică rămân esențiale pentru reducerea utilizării excesive a antibioticelor și a AMR.

Concluzii

Studiul BATCH oferă informații valoroase despre utilizarea biomarkerilor pentru ghidarea tratamentului antibiotic la copii. Deși testul PCT nu a arătat beneficii evidente în acest caz, cercetarea deschide calea către proiectarea unor studii viitoare mai bine integrate în practicile clinice.


Data actualizare: 10-01-2025 | creare: 10-01-2025 | Vizite: 39
Bibliografie
Waldron, C.-A., et al. (2025).
Procalcitonin-guided duration of antibiotic treatment in children hospitalised with confirmed or suspected bacterial infection in the UK (BATCH): a pragmatic, multicentre, open-label, two-arm, individually randomised, controlled trial.
The Lancet Child & Adolescent Health.
doi.org/10.1016/S2352-4642(24)00306-7

Image by freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Administrarea antibioticelor la bebeluși influențează negativ microbiomul intestinal al acestora
  • Mai puține hemoculturi cu risc mai scăzut de infecții, o nouă recomandare a oamenilor de știință
  • Copiii tratați cu antibiotice prezintă un microbiom intestinal predominant fungic
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum