Testul de rutină pentru astm bronșic este mai fiabil dimineața și este influențat de sezon

Răspunsul la bronhodilatator este un criteriu esențial în diagnosticul astmului, definit prin îmbunătățirea volumului expirator forțat într-o secundă (FEV1) sau a capacității vitale forțate (FVC) după administrarea unui bronhodilatator. Variabilitatea simptomelor astmatice pe parcursul zilei este bine documentată, existând dovezi care sugerează că ritmul circadian joacă un rol important în patogeneza astmului. Totuși, efectul variabilității diurne asupra răspunsului la bronhodilatator, precum și influența anotimpurilor asupra hiperreactivității bronșice, rămân neclare. Studiul SPIRO-TIMETRY a investigat asocierea dintre momentul zilei și sezonul în care se efectuează testarea asupra nivelului de răspuns la bronhodilatator.
Analiza s-a bazat pe datele pacienților trimiși pentru investigații la Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2023. Criteriile de includere au vizat pacienții de peste 18 ani cu spirometrii pre și post-bronhodilatator acceptabile și reproductibile. Testele au fost efectuate de fiziologi certificați, utilizând MasterScreen-PFT-Pro, iar pacienții au primit 400 µg de salbutamol prin inhalator cu doză măsurată și spacer. Spirometrele au fost calibrate zilnic, iar rezultatele au fost analizate conform ghidurilor ATS/ERS din 2005 și 2022.

S-a utilizat regresia logistică multivariată pentru a examina influența momentului zilei asupra probabilității unui răspuns pozitiv la bronhodilatator. Momentul zilei a fost analizat ca variabilă continuă (creștere de 1 oră), binară (dimineață: 08:30–13:30 vs. după-amiază: 13:30–16:30) și categorială (08:30–11:00 vs. 11:01–14:00 vs. 14:00–16:30). Modelele au fost ajustate pentru vârstă, sex, indicele de masă corporală (IMC), istoricul de fumat și valoarea FEV1/FVC înainte de administrarea bronhodilatatorului. S-au efectuat analize separate pentru pacienții investigați pentru astm comparativ cu cei cu alte indicații și s-a analizat interacțiunea dintre momentul zilei și motivul trimiterii.

Analizele privind variația sezonieră au urmărit influența anotimpului asupra răspunsului la bronhodilatator, iar rezultatele au fost considerate semnificative la un prag de p < 0,05.

Rezultate

Datele analizate au inclus 1620 pacienți, dintre care 62% femei, cu o vârstă medie de 53,2 ani și un IMC mediu de 29,4 kg/m2. Aproximativ 48% dintre pacienți aveau un istoric de fumat, iar 58% au fost trimiși pentru evaluare de astm. Rata generală a răspunsului la bronhodilatator a fost de 25% conform definiției ATS/ERS 2005 și 26% conform definiției din 2022.

• Momentul zilei: Pacienții testați dimineața au prezentat o rată mai mare de răspuns la bronhodilatator comparativ cu cei testați după-amiaza (28% vs. 22% pentru ATS/ERS 2005; 28% vs. 23% pentru ATS/ERS 2022). Analiza de regresie logistică a arătat că probabilitatea unui răspuns pozitiv scădea cu 8% pentru fiecare oră din zi (OR 0,92, IC 95% 0,88-0,97). Comparativ cu testările de dimineață, testările de după-amiază au fost asociate cu o scădere semnificativă a șanselor de răspuns pozitiv (OR 0,68, IC 95% 0,54-0,85).
• Motivul trimiterii: Pacienții evaluați pentru astm au avut o asociere semnificativă cu răspunsul la bronhodilatator, în timp ce această asociere nu a fost observată la cei trimiși din alte motive. A existat o interacțiune semnificativă între motivul trimiterii și momentul zilei (p < 0,001), sugerând că efectele variației diurne sunt mai pronunțate la pacienții cu suspiciune de astm.
• Variația sezonieră: Pacienții testați în timpul iernii au avut o probabilitate mai mare de a prezenta un răspuns la bronhodilatator comparativ cu celelalte sezoane. În special, testările din toamnă au fost asociate cu o probabilitate semnificativ mai mică de răspuns conform definiției ATS/ERS 2005 (OR 0,67, IC 95% 0,48-0,92).

Discuție

Rezultatele arată că pacienții testați dimineața au avut o funcție pulmonară mai scăzută și o probabilitate mai mare de răspuns la bronhodilatator comparativ cu cei testați după-amiaza. Acest fenomen poate fi explicat prin mecanisme biologice controlate de ritmul circadian, cum ar fi proteina REV-ERBα, care reglează hiperreactivitatea căilor respiratorii în funcție de momentul zilei.

Constatările studiului SPIRO-TIMETRY sunt în concordanță cu studiul RADicA, care a raportat că pacienții cu suspiciune de astm percep simptomele mai severe dimineața și seara, iar testele efectuate dimineața au mai multe șanse să indice un răspuns pozitiv la bronhodilatator.

În ceea ce privește variația sezonieră, s-a observat o prevalență mai mare a răspunsului la bronhodilatator în timpul iernii. Acest aspect diferă de studiile anterioare care au arătat o creștere a hiperreactivității bronșice în timpul sezonului polinic (vară), ceea ce sugerează că mecanismele implicate pot fi diferite în funcție de vârstă și comorbidități.

Concluzii

Studiul SPIRO-TIMETRY evidențiază importanța momentului zilei și a sezonului în interpretarea testelor de răspuns la bronhodilatator. Testările efectuate dimineața pot îmbunătăți precizia diagnosticului, iar momentul zilei ar trebui documentat și standardizat pentru comparații viitoare. De asemenea, sezonul influențează răspunsul bronșic, iar această variabilă ar trebui luată în considerare în evaluările clinice. Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste rezultate și pentru a investiga măsura în care repetarea testelor la momente diferite ale zilei poate îmbunătăți acuratețea diagnosticului astmului.