Markerii diagnosticului de demență variază în funcție de momentul zilei

©

Autor:

Markerii diagnosticului de demență variază în funcție de momentul zilei
Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, reprezentând până la 80% din cazuri, iar caracteristicile cheie ale acestei afecțiuni includ prezența plăcilor de amiloid și a aglomerărilor de tau hiperfosforilat în creier. Diagnosticarea bolii Alzheimer necesită o abordare multidisciplinară complexă, care poate include teste cognitive, scanări PET și analize de lichid cefalorahidian. Totuși, aceste metode pot fi costisitoare, invazive și greu accesibile, ceea ce crește nevoia de teste alternative mai puțin invazive și mai accesibile.

Rolul biomarkerilor plasmatici în diagnosticarea demenței

Biomarkerii din plasmă oferă o soluție promițătoare pentru diagnosticarea și monitorizarea bolii Alzheimer într-un mod eficient și mai puțin invaziv. Printre biomarkerii propuși se numără amiloid-beta (Aβ40, Aβ42), tau fosforilat (p-tau181, p-tau217), proteina acidică fibrilară glială (GFAP) și neurofilamentul de lanț ușor (NfL). P-tau217, în special, a arătat o sensibilitate ridicată în predicția declinului cognitiv și monitorizarea eficienței tratamentelor modificate pentru boală, ceea ce îl face un instrument valoros în diagnosticul bolii Alzheimer.

Variațiile biomarkerilor în funcție de momentul zilei

Cercetătorii de la University of Surrey și-au propus să investigheze dacă nivelurile biomarkerilor din plasmă variază în funcție de momentul zilei la persoanele cu Boala Alzheimer, îngrijitorii acestora și adulți cognitivi sănătoși. Nivelurile de biomarkeri sunt influențate nu doar de factori demografici, ci și de variabile comportamentale, precum activitatea zilnică, postura și alimentația. Un aspect de interes în acest context este variația biomarkerilor în funcție de ritmul circadian, întrucât mulți parametri fiziologici ai sângelui prezintă o ritmicitate de 24 de ore. Cu toate acestea, impactul momentului zilei asupra nivelurilor biomarkerilor nu a fost explorat suficient în studiile privind demența.

Studiul a inclus două grupuri de participanți: un grup de adulți cognitivi sănătoși și un grup format din persoane cu boala Alzheimer, îngrijitorii acestora și alte persoane sănătoase. Participanții au fost monitorizați timp de până la 14 zile acasă, după care au participat la o sesiune rezidențială de 27 de ore în care au fost prelevate probe de sânge la intervale regulate, atât dimineața cât și seara, în condiții controlate.

Biomarkerii analizați au inclus Aβ40, Aβ42, GFAP, NfL și p-tau217. Probele de sânge au fost colectate și analizate utilizând tehnologia Simoa HD-X. Analizele statistice au evaluat influența momentului zilei asupra nivelurilor biomarkerilor și impactul altor covariate, cum ar fi vârsta, sexul, indicele de masă corporală (IMC) și calitatea somnului.

Rezultatele studiului

Studiul a arătat că nivelurile biomarkerilor de demență variază semnificativ pe parcursul zilei. Nivelurile de p-tau217, Aβ40, Aβ42 și NfL au prezentat fluctuații diurne semnificative, în timp ce pentru GFAP variația a fost nesemnificativă. De exemplu, nivelurile de p-tau217 au fost cele mai scăzute dimineața, imediat după trezire, și au crescut progresiv până seara. În mod similar, nivelurile de Aβ40 și Aβ42 au fost cele mai ridicate în timpul somnului și cele mai scăzute dimineața.

Magnitudinea variațiilor diurne a fost semnificativă, variind între 4,6% și 15,8%, ceea ce poate influența interpretarea rezultatelor în contextul monitorizării bolii și al răspunsului la tratament. De exemplu, p-tau217, biomarker de interes în boala Alzheimer, a prezentat o variație de 15,8%, comparabilă cu schimbările observate în studiile clinice care au investigat răspunsul la terapii modificate pentru boală.

Concluzii și implicații clinice

Acest studiu subliniază importanța momentului zilei în evaluarea biomarkerilor plasmatici pentru demență. Variațiile diurne pot influența interpretarea rezultatelor și monitorizarea evoluției bolii Alzheimer. În special, p-tau217, biomarker sensibil pentru progresia bolii, a arătat variații semnificative în funcție de momentul zilei, sugerând că probele de sânge ar trebui colectate într-un interval orar standardizat pentru a asigura acuratețea diagnosticării și monitorizării tratamentului.

Recomandările studiului includ prelevarea probelor dimineața, pe stomacul gol, pentru a minimiza variațiile cauzate de alimentație și alte comportamente zilnice.

sursa: News Medical

Data actualizare: 04-10-2024 | creare: 04-10-2024 | Vizite: 88
Bibliografie
Circadian rhythm influences dementia diagnosis and disease progression, link: https://www.news-medical.net/news/20241003/Circadian-rhythm-influences-dementia-diagnosis-and-disease-progression.aspx
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Combinația între depresie și tulburări cognitive minore la vârstnici accelerează îmbătrânirea creierului
  • Sedativele uzuale pentru anxietate și insomnie ar putea crește riscul de Alzheimer
  • Edentația parțială la vârstnici: factor predictiv al declinului cognitiv?
  •