Terapia de conservare a sânilor este legată de bunăstarea sexuală, spre deosebire de mastectomie

Sănătatea sexuală este un aspect esențial al supraviețuirii în cancerul mamar, însă numeroase paciente raportează probleme sexuale neabordate corespunzător în cadrul asistenței medicale. Studiile arată că până la 85% dintre femeile diagnosticate cu cancer la sân se confruntă cu disfuncții sexuale generate de chirurgie, radioterapie, chimioterapie și terapie endocrină. Simptome precum dispareunia (durere în timpul contactului sexual), oboseala, scăderea libidoului, dificultatea atingerii orgasmului și alterarea senzațiilor în sâni sau mameloane sunt foarte frecvente, însă doar aproximativ 7% dintre paciente primesc sfaturi medicale privind aceste probleme.
Deși chestionarele de tip Rezultatul raportat de pacient (RRP) precum BREAST-Q oferă informații despre calitatea vieții pacientelor după intervențiile chirurgicale pentru cancer mamar, există puține date despre impactul acestor operații asupra sănătății sexuale. Pentru a contribui la înțelegerea acestui subiect, studiul prezent examinează modul în care tipul de chirurgie mamară influențează bunăstarea sexuală, comparând terapia de conservare a sânilor (TCS) cu reconstrucția sânilor postmastectomie (RSPM) și analizând totodată implicarea altor factori clinici și demografici.

Context

Pentru femeile cu cancer mamar, disfuncția sexuală poate fi agravată de factori multipli: tratamente oncologice (chimioterapie, radioterapie, terapie hormonală), schimbări fizice (modificări ale sânului, cicatrici, pierderea sensibilității) și factori psihologici (anxietate, depresie, alterarea imaginii corporale). Numeroase studii anterioare au semnalat că:

• TCS poate ajuta la menținerea satisfacției estetice și la conservarea senzațiilor în sân;
• Reconstructia mamară postmastectomie (RSPM) sprijină refacerea imaginii corporale, dar există riscul ca senzația în zona sânului să se piardă parțial sau total;
• Chimioterapia și inhibitorii de aromatază pot induce modificări hormonale ce cresc dispareunia și scad libidoul.

Numeroase ghiduri, precum inițiativa STEADI a Centers for Disease Control and Prevention, se axează pe calitatea vieții și pe evaluarea globală a riscului de efecte adverse. Cu toate acestea, disfuncția sexuală încă rămâne o preocupare puțin adresată în mod sistematic, în ciuda incidenței sale ridicate. În acest cadru, studiul de față analizează evoluția bunăstării sexuale printr-un interval de până la 5 ani postoperator, pentru a oferi noi perspective asupra consilierii și intervențiilor destinate acestor paciente.

Despre studiul actual

Obiective și populație

Acest studiu retrospectiv a utilizat o bază de date prospectiv colectată privind scorurile BREAST-Q pentru evaluarea bunăstării sexuale. Au fost incluse 15.857 paciente tratate între ianuarie 2010 și octombrie 2022, împărțite în:

• 8.510 (53,7%) în grupul TCS (terapie conservatoare de sân);
• 7.347 (46,3%) în grupul RSPM (reconstrucție mamară după mastectomie).

Au fost incluse atât paciente cu intervenții oncoplastice în grupul TCS, cât și paciente cu reconstrucții mamare de tip immediate autologous, direct-to-implant sau expansor de țesut (EȚ) pentru reconstrucție în două etape. S-au exclus persoanele fără scoruri ale bunăstării sexuale la oricare dintre intervalele relevante (preoperator până la 5 ani postoperator) și cele sub 18 ani.

Evaluarea bunăstării sexuale cu BREAST-Q

BREAST-Q este un chestionar validat, care evaluează percepția pacientelor asupra mai multor domenii: Satisfaction with Breasts, Bunăstarea fizică a pieptului, Bunăstarea psihosocială și Bunăstarea sexuală. Pentru acest studiu:

• Bunăstarea sexuală a fost măsurat preoperator și la diverse intervale postoperatorii (6 luni, apoi anual până la 5 ani).
• Scorurile sunt transformate într-o scală 0-100, unde valori mai mari indică satisfacție mai crescută.
• Minimal Clinically Important Difference (MCID) este considerat 4 puncte.

În plus, s-a analizat și asocierea cu alte domenii din BREAST-Q, pentru a identifica legătura dintre sănătatea sexuală și factori precum imaginea de sine (Bunăstarea psihosocială) sau confortul fizic în zona toracică (Bunăstarea fizică a pieptului).

Consultările în medicina sexuală

La instituția unde s-a desfășurat studiul există un program specializat, Female Sexual Medicine & Women’s Health Program, care oferă consultații, resurse și tratament pentru disfuncțiile sexuale. În analiză, s-a notat doar dacă pacienta a beneficiat sau nu de acest tip de consult, fără a evalua sistematic efectul direct al consultației asupra scorurilor. S-a urmărit și probabilitatea de accesare a serviciilor de consiliere, folosind o analiză de tip regresie logistică.

Rezultate

Caracteristicile pacientelor

• Pacientele cu TCS au avut o vârstă mediană de 58 de ani (IQR 50-66), comparativ cu 49 de ani (43-57) pentru cele cu RSPM.
• Indicele de masă corporală (IMC) a fost semnificativ mai ridicat la grupul TCS (25,7 vs 23,7).
• Pe ansamblu, 5236 paciente au avut scoruri de bunăstare sexuală preoperatorii și 6870 au avut scoruri la 1 an postoperator.

Scorurile bunăstării sexuale: TCS versus RSPM

Comparativ cu pacientele RSPM, cele care au urmat TCS au obținut constant scoruri mai mari la bunăstarea sexuală la toate intervalele măsurate:

• Preoperator: 62 (IQR 48, 74) TCS vs. 59 (47, 70) RSPM; diferența nu a atins MCID.
• La 6 luni: scor TCS mai mare cu o diferență clinică față de RSPM, depășind pragul de 4 puncte.
• La 1 an: pacientele TCS au avut scoruri cu 7,6 puncte mai mari decât cele RSPM (diferență semnificativă și clinic importantă).
• La 5 ani: TCS și-a menținut valorile mai ridicate, RSPM nu a revenit la nivelul preoperator (rămânând semnificativ sub acesta).

În cazul TCS, scorurile bunăstării sexuale au crescut în primele 6 luni (de la 59 la 66) și s-au menținut relativ stabile ulterior. În schimb, pacientele RSPM au înregistrat un declin brusc după mastectomie și înainte de reconstrucția definitivă (34 la momentul mastectomiei/EȚ), apoi o creștere treptată până la 2 ani postoperator (fără a atinge valorile inițiale). Acest lucru subliniază potențialul impact negativ al pierderii temporare a sânului și/sau al etapei cu expansor de țesut asupra încrederii și sexualității.

Asocierea dintre bunăstarea sexuală și alte domenii BREAST-Q

• Bunăstarea psihosocială a prezentat cea mai puternică corelație cu bunăstarea sexuală, atât înainte de operație (r = 0,536), cât și la 1 an (r = 0,632), ceea ce arată strânsa legătură dintre sănătatea mintală și starea sexuală.
• Bunăstarea fizică a pieptului și Satisfacția față de sâni au avut, de asemenea, corelații semnificative cu bunăstarea sexuală (p < 0,001).

Factori asociați cu scoruri bunăstare sexuală mai scăzute

• Preoperator: vârsta mai înaintată, rasa asiană, statutul marital singur/separat, IMC crescut, chimioterapia neoadjuvantă și anumite comorbidități (cardiovasculare, autoimune, hipercolesterolemie, diagnostic psihiatric) s-au corelat cu valori mai mici ale scorurilor.
• La 1 an: pe lângă factorii de mai sus, s-au remarcat și asocierea cu RSPM, axillary lymph node dissection (ALND), sentinel lymph node biopsy (SLNB) și utilizarea inhibitorilor de aromatază. Aceste variabile se corelează cu diferențe clinice semnificative (peste 4 puncte sub valorile de referință).
• Interesant, tamoxifenul nu a arătat o asociere semnificativă negativă cu sănătatea sexuală, spre deosebire de inhibitorii de aromatază care pot declanșa uscăciune vaginală și dispareunie.

Consultațiile de medicină sexuală

• Doar 3,5% dintre pacientele TCS și 5,4% dintre cele RSPM au beneficiat de consultații specializate.
• Contrar așteptărilor, analiza multivariable a arătat că pacientele RSPM au avut probabilitate mai redusă (OR=0,47, p=0,008) de a primi o consultație decât cele TCS, în ciuda scorurilor bunăstării sexuale mai joase la RSPM.
• Factori care au crescut probabilitatea de consultație: etnia hispanică, religiozitatea scăzută, diagnostic psihiatric, SLNB și tratamentul cu inhibitori de aromatază.
• Pe de altă parte, vârsta înaintată, IMC crescut și fumatul (actual sau în antecedente) au scăzut șansele de accesare a acestor servicii.

Rezultatele subliniază că, deși există programe specializate, serviciile de medicină sexuală sunt puțin folosite de pacientele cu cancer mamar, ceea ce indică un deficit în integrarea acestor resurse în traseul de îngrijire.

Concluzii principale

• Pacientele cu TCS își păstrează mai bine sănătatea sexuală față de cele cu RSPM, atât la 6 luni, cât și la 1 an și 5 ani postoperator.
• Femeile care au suferit mastectomie și au așteptat reconstrucția sau au trecut prin etapa cu expansor de țesut prezintă cele mai reduse scoruri de sexualitate și au nevoie de suport suplimentar.
• Bunăstarea psihosocială este strâns legat de bunăstarea sexuală, ceea ce indică necesitatea abordării integrate a aspectelor emoționale și psihologice în îngrijirea oncologică.
• Ponderea mică (3,5-5,4%) a consultațiilor de medicină sexuală sugerează nevoia urgentă de a îmbunătăți informarea și referirea pacientelor către suport specializat.

Implicarea practică constă în îndrumarea pacientelor, în special a celor care aleg mastectomia cu reconstrucție sau care urmează terapie cu inhibitori de aromatază, către consiliere sexuală și sprijin psihologic. Astfel de servicii pot contribui la îmbunătățirea calității vieții și la reducerea impactului negativ pe termen lung asupra imaginii corporale și a vieții intime.