Tensiunea arterială la copii și adolescenți - valori normale și clasificarea hipertensiunii

După cum bine știm, inima este cea care furnizează sânge întregului organism. Astfel, de aproximativ 60-100 ori pe minut cordul se contractă și pompează o anumită cantitate de sânge bogat în nutrienți și oxigen către fiecare celulă din noi. Cum reușește sângele să ajungă atât de departe? Simplu. Mușchiul cardiac lucrează foarte mult și creează o forță, o presiune suficientă pentru a împinge sângele în corp. Această presiune este măsurată în mod uzual într-un cabinet medical sau spital și pe care o numim Tensiune arterială.

Prin intermediul acestui articol vom înțelege că există diferențe între organismul unui copil și cel al unui adult.

Dacă la adult se poate vorbi despre o tensiune arteriala medie (120/80 mmHg), la copii este puțin mai complexă situația. Tensiunea este influențată de vârstă, de sex și de înălțimea copilului. Există numeroase tabele cu valori considerate normale pentru copiii de orice vârstă, dar acelea sunt doar orientative. În perioada de creștere și dezvoltare copilul necesită mai mulți nutrienți deci inima trebuie să fie capabilă să îi ofere realizând o anumită presiune de pompare. Pe masură ce procesul de dezvoltare se reduce, adică la adolescența târzie, și sistemul cardiovascular suferă o adaptare deci iarăși se va modifica tensiunea arterială. [1]

Studiile arată că cel mai bine ar fi ca începând cu vârsta de 3 ani să se monitorizeze tensiunea arterială a copilului. (și mai devreme daca se cunoaște cu boli cardiace sau dacă a fost născut prematur) [1, 2]

hipertensiunea arterială (hta) la copil

Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea tensiunii sistolice și/sau diastolice peste 95% dintre valorile copiilor aleși în funcție de vârsta, sexul și înălțimea.

Exemple orientative:

• Copii 1-3 ani: peste 98/52 mmHg
• Copii 3-5 ani: peste 100/55 mmHg
• Copii 6-12 ani: peste 105/66 mmHg [1]

*Aceste valori sunt pur orientative. HTA se diagnostichează de către un medic specialist pe baza unor tabele de referință și în concordanță cu factorii de risc și trăsăturile copilului.

Clasificare

• Prehipertensiune: valori între 90-95% dintre valorile copiilor
• HTA grad I: valori peste 95% și până la 99+5% dintre valorile copiilor
• HTA grad II: valori peste 99+5% dintre valorile copiilor [7]

Incidența

HTA a copilului apare într-o proporție de 3,5% [2]

Cauze și factori de risc

În cele mai multe cazuri HTA apărută la un adolescent este cauzată de aceeași factori ca în cazul adultului și chiar se definește ca și HTA a adultului ca o valoare peste 130/80 mmHg. [3]

HTA primară (esențială)

Fără o cauză exactă
Mai frecventă la copiii peste 6 ani
La apariția ei contribuie mai mulți factori de risc

• Obezitate
• Istoric familial de HTA
• Diabet
• Hipercolesterolemie
• Expunerea la fumul de țigară

HTA secundară

Cauză precisă
Mai comună la copiii mici

• Malformații cardiace congenitale (coarctația de aortă)
• Afecțiuni renale (rinichi polichistic, insuficiență renală, glomerulonefrite)
• Tulburări endocrine (hipertiroidism, feocromocitom)
• Medicamente (cele care conțin cafeină, antiinflamatoarele nonsteroidiene, steroizii, decongestionante nazale)
• Ingestie accidentală de otrăvuri sau droguri [3]

Simptome

Multe cazuri sunt asimptomatice.
De obicei simptomatologia apare la valori destul de mari și persistente.

• Greață, vărsături
• Migrene (dureri de cap)
• Palpitații
• Dispnee
• Tulburări de vedere
• Amețeli
• Epistaxis (curgerea sângelui din nas) [3, 4]

Diagnosticare

• Se realizează numeroase măsurari ale tensiunii arteriale

*valorile sunt influențate de starea psihică și emoțională a copilului din momentul măsurării, de aceea nu se poate pune diagnosticul doar pe baza unei singure determinări.

• Se poate apela chiar și la monitorizarea Holter a tensiunii arteriale (copilul va purta un mic aparat care va înregistra tensiunea arterială pe parcursul unei zile)
• Pentru a determina cauza hipertensiunii secundare se realizează teste de sânge, electrocardiograma și alte investigații imagistice. [6]

Tratament

• În cazurile ușoare se recomandă adaptarea unei diete sănătoase bazate pe fructe și legume, evitarea factorilor agravanți precum sedentarismul și sarea în exces. [3]
• Tratament medicamentos: inițial se prescrie un singur medicament din clasele utilizate și la adulți. (inhibitori ai enzimei de conversie, blocanți ai canalelor de calciu, diuretice. [5]
• Tratarea bolii care a determinat secundar creșterea tensiunii arteriale. [5]

Complicații

Acestea pot apărea în cazul netratării HTA sau atunci când nu se urmează un tratament corespunzător.

• AVC (accident vascular cerebral)
• IMA (infarct miocardic acut)
• Insuficiențe de organ (cardiacă, renală) [6]