Temperatura ridicată a corpului activează răspunsul gazdei în infecțiile virale
Bolile respiratorii pot afecta sever anumite categorii de vârstă, iar mecanismul de acțiune nu este deplin cunoscut. Rezistența la infecțiile virale este influențată de susceptibilitatea gazdei, însă și de alți factori, conform unui articol publicat în Research Square.
Microbiomul intestinal variază pe măsură ce corpul suferă modificări asociate vârstei. Fiziologic, temperatura medie a corpului scade pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Oamenii de știință au analizat modul în care temperatura centrală interferă cu apărarea gazdei, dar și cu microbiomul.
Cercetătorii au administrat o doză subletală de virus gripal animalelor de laborator expuse la o temperatură ambientală de 36°C, pentru a studia impactul temperaturii centrale asupra rezistenței gazdei. Șobolanii au fost influențați de temperaturi de 4,22 și 36°C pe toată durata evaluărilor, fiind închiși înainte de a fi infectați cu virusul gripal. Obiectivul a fost de a stabili temperatura minimă a corpului necesară declanșării protecției imune și dacă microbiomul este un factor care poate îmbunătăți reacția gazdei.
Oamenii de știință au observat cum expunerea animalelor de laborator la o temperatură ambientală de 36°C crește rezistența sistemului imun împotriva virusului gripal sau SARS-CoV-2. Animalele de laborator expuse la o temperatură peste 38°C au produs mai mult suc biliar, dependent de microbiomul intestinal. Acidul deoxicolic din componența sucului biliar, contribuie la creșterea rezistenței gazdei în infecțiile virale, datorită unui receptor atașat la membrana plasmatică (TGR5).
Studiul analizează relația dintre rezistența la infecțiile virale, microbiom și temperatura centrală. Expunerea șobolanilor la o temperatură ambientală mai mare de 36°C sporește răspunsul imun al gazdei la infecția cu SARS-CoV-2 sau virus gripal. Totodată, temperatura ridicată a corpului activează microbiomul intestinal, cu creșterea secrețiilor biliare, proces care reduce din replicarea virusului.
sursa: News Medical
foto: iunewind / Shutterstock
Microbiomul intestinal variază pe măsură ce corpul suferă modificări asociate vârstei. Fiziologic, temperatura medie a corpului scade pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Oamenii de știință au analizat modul în care temperatura centrală interferă cu apărarea gazdei, dar și cu microbiomul.
Cercetătorii au administrat o doză subletală de virus gripal animalelor de laborator expuse la o temperatură ambientală de 36°C, pentru a studia impactul temperaturii centrale asupra rezistenței gazdei. Șobolanii au fost influențați de temperaturi de 4,22 și 36°C pe toată durata evaluărilor, fiind închiși înainte de a fi infectați cu virusul gripal. Obiectivul a fost de a stabili temperatura minimă a corpului necesară declanșării protecției imune și dacă microbiomul este un factor care poate îmbunătăți reacția gazdei.
Oamenii de știință au observat cum expunerea animalelor de laborator la o temperatură ambientală de 36°C crește rezistența sistemului imun împotriva virusului gripal sau SARS-CoV-2. Animalele de laborator expuse la o temperatură peste 38°C au produs mai mult suc biliar, dependent de microbiomul intestinal. Acidul deoxicolic din componența sucului biliar, contribuie la creșterea rezistenței gazdei în infecțiile virale, datorită unui receptor atașat la membrana plasmatică (TGR5).
Studiul analizează relația dintre rezistența la infecțiile virale, microbiom și temperatura centrală. Expunerea șobolanilor la o temperatură ambientală mai mare de 36°C sporește răspunsul imun al gazdei la infecția cu SARS-CoV-2 sau virus gripal. Totodată, temperatura ridicată a corpului activează microbiomul intestinal, cu creșterea secrețiilor biliare, proces care reduce din replicarea virusului.
sursa: News Medical
foto: iunewind / Shutterstock
Data actualizare: 14-06-2022 | creare: 14-06-2022 | Vizite: 349
Bibliografie
Core body temperature increases host resistance to influenza virus and SARS-CoV-2 infection, https://www.news-medical.net/news/20220610/Core-body-temperature-increases-host-resistance-to-influenza-virus-and-SARS-CoV-2-infection.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Spray-urile nazale ar putea reduce cu până la 20% severitatea infecțiilor respiratorii
- Un nou pas în dezvoltarea antibioticelor naturale capabile să ucidă bacteriile cu rezistență
- Impactul COVID-19 și sindromului de detresă respiratorie acută asupra somnului și ritmului circadian
- Boala COVID-19 provoacă căderea părului?
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Nas infundat in urma unei raceli
- Ureche infundata
- Probleme orl: racesc des (de 3, 4 ori) + tuse seaca
- Imi vine sa merg mereu la baie... e vorba de o raceala?
- Sinuzita cronica acuta, nu poate respira, incepe sa se sufoce...
- Dependenta de picaturi de nas.. cum scap?
- Lipsa pneumatizarii sinusurilor frontale are legatura cu durerea de cap?
- Urgent! Anticonceptionale si raceala
- Durere Umflare Ureche dreapta