Suplimentarea cu vitamina E poate reduce dezvoltarea alergiilor alimentare la nou-născuți

Un studiu recent publicat în The Journal of Immunology a investigat modul în care suplimentarea maternă cu alfa-tocoferol (forma activă a vitaminei E) poate influența dezvoltarea alergiei alimentare la descendenți, în special reacțiile anafilactice generate de expunerea la arahide. Studiul a fost efectuat pe modele murine cu mutații la nivelul barierei cutanate, simulând copiii cu risc crescut de eczemă și alergii alimentare.
Alergiile alimentare afectează aproximativ 8% dintre copiii cu vârsta sub 2 ani, unii prezentând forme severe de anafilaxie care pot pune viața în pericol. Prevalența alergiilor alimentare este în creștere, factorii de risc fiind complexe interacțiuni genetice și de mediu. Numeroase date arată că defectele barierei cutanate (mutații în filagrină, matrin și alte gene asociate dermatitei atopice) cresc șansele de dezvoltare a alergiilor la arahide.

Introducerea timpurie a alimentelor alergene (cum ar fi arahidele) a demonstrat, în anumite studii, o reducere a reacțiilor severe, însă nu rezolvă toate situațiile, mai ales la copiii deja sensibilizați. În paralel, vitamina E - în special alfa-tocoferolul - a fost asociată cu efecte benefice asupra inflamației alergice, în studii anterioare privind astmul și inflamația pulmonară. Mecanismul documentat implică inhibarea unor căi de semnalizare, în special ale protein kinazei C. Totuși, nu era clar dacă aceleași efecte protectoare se manifestă în alergiile alimentare, mai ales la generația următoare când suplimentarea se face la mamă, în sarcină și perioada de alăptare.

Detaliile studiului

Metodologie și participanți (modelul murin)

• Modele de șoareci: Au fost folosiți șoareci C57BL/6 și Flaky tail (homozygous Flg^ft/ft/TMEM79^ma/ma), care prezintă mutații în genele filagrină și matrin, ambele asociate cu defecte ale barierei cutanate și risc de dermatită atopică.
• Obținerea descendenților: Femele sănătoase (WT) C57BL/6 au fost împerecheate cu masculi Flg^ft/ft/TMEM79^ma/ma pentru a rezulta pui heterozigoți (denumiți FT+/−).
• Suplimentarea maternă cu alfa-tocoferol: D-α-tocoferol a fost incorporat în dietă (250 mg alfa-tocoferol/kg dietă), începând din ziua împerecherii. Aceasta a crescut aproximativ de 2-3 ori concentrațiile de alfa-tocoferol în plasma mamelor și, implicit, în plasma puilor.
• Sensibilizarea cutanată la alergen:

• Puilor li s-a aplicat, pe pielea rasă, detergent la 4% SDS, extract de ciupercă Alternaria alternata (10 µg proteină) și extract de arahide (100 µg proteină) (PNE) între zilele postnatale 3 și 16. Această combinație (Alt+PNE) imită expunerea la factori din mediu și antigen alimentar, așa cum se întâmplă în unele gospodării.
• La grupul de control, puii au fost tratați cu ser fiziologic (salin) sau cu doar unul dintre alergeni (fără combinație).

• Provocarea orală cu arahide: Pe ziua postnatală 21, puii au primit oral 100 µl PNE (10 mg/ml) și au fost monitorizați timp de 4 ore, măsurându-se temperatura rectală ca indicator al anafilaxiei.

Tehnici de laborator și parametri analizați

• Dozarea concentrației de tocoferoli: S-a realizat prin HPLC cu detecție electrochimică, confirmându-se creșterea de 2-3 ori a nivelului plasmatic de alfa-tocoferol la puii proveniți de la mame care primiseră supliment.
• Analize serologice: Concentrațiile de imunoglobuline specifice (IgE, IgG1, IgG2b, IgA) pentru proteina din arahide, histamină și mast cell protease 1 (MCPT-1).
• Evaluarea exprimării genelor proinflamatorii în piele: IL33, oncostatină M (OSM), amphiregulin (Areg), chemokine CCL11, TSLP (thymic stromal lymphopoietin).
• Analize de imagistică (imunofluorescență): S-au etichetat molecule cheie de pe celulele endoteliale (VE-cadherin) și markerii mastocitari (CD63, c-Kit) din intestinul subțire, pentru a se observa degranularea mastocitelor și modificările vasculare ce duc la anafilaxie.

Statistici și interpretare

• Toate testele au fost efectuate cu minim 6-8 pui pentru fiecare grup experimental.
• Semnificația statistică a fost determinată prin ANOVA și teste de comparații multiple (p<0,05 fiind considerat semnificativ).

Rezultate

• Creșterea concentrației de alfa-tocoferol: Puii proveniți de la mame care au primit suplimentare cu alfa-tocoferol au avut nivel plasmatic dublu de alfa-tocoferol, fără alterarea nivelului de gamma-tocoferol.
• Prevenirea anafilaxiei: Expunerea cutanată la extract de arahide și Alternaria alternata a determinat scăderea semnificativă a temperaturii corporale (semn de anafilaxie) la puii netratați cu alfa-tocoferol. În schimb, puii cu origine maternă suplimentată cu alfa-tocoferol au prezentat o protecție semnificativă împotriva scăderii temperaturii și a anafilaxiei.
• Răspunsul citokinic în piele: Interleukina 33, oncostatina M, amphiregulin și TSLP au fost crescut exprimate după expunerea repetată la Alternaria și arahide, dar aceste niveluri nu au fost reduse de alfa-tocoferol. Totuși, un marker mastocitar (carboxipeptidază A) a fost semnificativ diminuat de alfa-tocoferol, sugerând mai puțină infiltrare mastocitară în piele.
• Răspunsul mediat de imunoglobuline: Puii tratați cu Alt+PNE au dezvoltat titru crescut de IgE și IgA specifice pentru proteinele de arahide, pe când suplimentarea maternă cu alfa-tocoferol a diminuat aceste valori. IgG1 a fost crescută la puii sensibilizați, însă nu a fost semnificativ redusă de vitamina E.
• Eliberarea de histamină vs MCPT-1: Deși mast cell protease 1 era crescută în grupul sensibilizat la Alt+PNE și nu a fost redusă de vitamina E, histamina plasmatică a scăzut semnificativ la puii cu supliment matern. Acest lucru indică un mecanism de reglare selectivă al descărcării histaminei din mastocite.
• Mecanism endotelial: Testele in vitro au arătat că histamina activează proteina kinază C alfa în celulele endoteliale și scade VE-cadherina de la joncțiunile intercelulare, favorizând permeabilitatea. În prezența alfa-tocoferolului, aceste efecte au fost blocate, reducând riscul de edem și anafilaxie.

În concluzie, suplimentarea maternă cu alfa-tocoferol în dieta șoarecilor gestanți a inhibat dezvoltarea alergiei alimentare la puii cu risc (mutații în bariera cutanată), blocând apariția reacțiilor anafilactice la contactul cu arahidele. Principalele mecanisme implică scăderea titlului IgE anti-alergen, reglarea eliberării de histamină din mastocite și inhibarea căii PKC alfa în celulele endoteliale, protejând astfel joncțiunile vasculare (VE-cadherin) și diminuând permeabilitatea.

Aceste date sugerează că vitamina E ar putea fi un aliat important în prevenirea alergiilor alimentare la copiii cu risc, mai ales atunci când bariera cutanată este compromisă. Totuși, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța suplimentării cu alfa-tocoferol în perioada prenatală și postnatală la om.