Studiul Universității din California de Sud pune în lumină cunoașterea și utilizarea naloxonei la nivel național

În Statele Unite, peste 75% dintre cele peste 100.000 de decese cauzate de supradoze în 2023 au implicat opioide. Această criză a stârnit un interes deosebit pentru creșterea accesului la naloxonă, un antagonist opioid extrem de eficient în a inversa rapid efectele supradozei de opioide. În ciuda adoptării legislației care permite eliberarea naloxonei fără rețetă individuală în toate statele, iar din 2023 și a autorizării a două produse naloxonă fără prescripție medicală, nu există încă date clare despre câți oameni efectiv dețin și au în posesie în mod obișnuit naloxona.
Studiile anterioare (date farmaceutice și asigurări) reflectă mai mult cât de mult se cumpără naloxona în farmacii, fără să surprindă distribuția non-farmacie (ex. centre comunitare, primele intervenții, spitale, centre medicale, unități de asistență) și nici vânzările fără prescripție medicală din farmacii. În plus, nu există la scară națională informații sistematice despre cine are în posesie efectiv naloxona, în ce contexte și dacă au folosit-o vreodată la cineva în criză de supradoză.

Acest studiu a urmărit să ofere estimări la nivel național privind:

• Cunoașterea rolului naloxonei.
• Posesia de naloxonă în prezent.
• Achiziția anterioară de naloxonă.
• Adminstrarea - dacă respondenții au administrat (dar și dacă li s-a administrat) vreodată naloxonă.

Pe lângă un eșantion național, a existat și un eșantion suplimentar de persoane care au declarat că suferă sau au suferit de „dependență de opioide”, categorie cu risc semnificativ de supradoză și care ar putea beneficia în mod deosebit de accesul la naloxonă.

Metodologie

Structura sondajului  

S-a creat un chestionar online care a fost aplicat între 7 și 29 iunie 2024 prin Respondi, o firmă specializată în cercetări de piață, pentru:

• Eșantion național: 1.515 respondenți, cu cote stabilite după gen, rasă, vârstă și regiune, pentru a obține o aproximare a reprezentării demografice a adulților din SUA.
• Eșantion persoanelor cu dependență opioidă: 512 respondenți, plus 50 din eșantionul național care declaraseră și ei că au dependență de opioide (total 562).

Variabile măsurate  

• Cunoașterea despre naloxonă: Respondenții erau mai întâi întrebați dacă au auzit de „naloxonă” ori „Narcan”. În caz pozitiv, răspundeau la ce fel de supradoză inversează. Doar cei care alegeau „supradoză de opioide” se considerau corect informați.
• Portul naloxonei: Respondenții specificau dacă „o au în posesie în prezent”, „o aveau în posesie anterior”, sau „niciodată”.
• Achiziția: au fost întrebați dacă au cumpărat vreodată.
• Administrare: dacă au administrat vreodată altcuiva și/sau li s-a administrat lor înșiși.

De asemenea, s-a măsurat expunerea la opioide (ex. prescripții nerespectate, consum de opioide ilicite, fentanil) și riscul perceput de supradoză (pentru ei și pentru cineva apropiat). Au fost colectate și date demografice.

Analiză  

• Estimări de proporții și intervale de încredere (IC95%) pentru indicatorii principali.
• Comparații între eșantionul național și cel al persoanelor cu dependență opioidă.
• S-a testat dacă excluderea respondenților ce nu au trecut de „verificarea atenției” ar modifica semnificativ rezultatele (nu a fost cazul).

Rezultate

Caracteristici ale eșantioanelor

• Eșantionul național (N=1515): vârsta mediană 45 ani, 50,8% femei, 14,2% afro-americani, 16,9% hispanici.
• Eșantionul „dependență de opioide” (N=562): 71,9% femei, 58,5% cu vârsta 35-49 ani, 80,4% albi non-hispanici.

În eșantionul național:

• 13,7% au raportat în ultimele 12 luni uz de opioide prescrise „în alt mod decât cel prescris” ori consum de opioide neprescrise (heroină, fentanil, etc.), iar 7,5% au declarat că au folosit fentanil ilicit.
• Doar 4,7% s-au perceput ca având un risc foarte ridicat („foarte probabil”) de supradoză opioidă.

În eșantionul de dependență opioidă:

• 63,9% au raportat uz opioid nereglementat în ultimul an, 43,1% fiind de fentanil.
• 7,5% se considerau ei înșiși cu risc foarte ridicat de supradoză, însă 48,2% afirmau că cineva apropiat e foarte probabil să facă supradoză.

Principalele constatări

1. Cunoașterea despre naloxonă  

• În eșantionul național, 46,2% (IC95% 43,7%-48,7%) știau că naloxona inversează supradoza de opioide.
• Printre cei cu „dependență de opioide”, 89,0% (IC95% 86,4%-91,6%) știau.
• Diferențe modeste între cei care spun că sunt „foarte probabil” să aibă supradoză (36,6%) vs. cei cu fentanil ilicit (38,6%) - deci doar ~40%. Totuși, la dependență opioidă + fentanil, cunoașterea e 94,2%.

2. Posesia

• În eșantionul național, 10,6% (IC95% 9,0%-12,1%) au în posesie naloxona acum, 8,5% au administrat-o altcuiva vreodată, 6,1% au primit-o pe ei.
• În eșantionul dependență de opioide, 60,5% (IC95% 56,4%-64,6%) au în posesie acum naloxona, 47,5% au administrat altora și 39,3% au fost receptori.
• Dintre cei cu uz opioid nereglementat/fentanil, doar ~53,5% au în posesie naloxona.
• Remarcabil, ~25% dintre cei care cunosc pe cineva cu risc de supradoză au în posesie naloxonă.

3. Achiziția naloxonei  

• Mulți indivizi o obțin fără cumpărare directă (ex. comunitate, gratuit, prieteni).
• Doar 42,4% dintre cei din eșantionul național care au purtat vreodată naloxonă afirmă că au cumpărat-o propriu-zis; în eșantionul cu dependență, doar 22,6% dintre cei care au purtat-o spun că au cumpărat-o.

4. Administrarea (use)  

• În eșantionul național, 8,5% au administrat naloxona altora și 6,1% au primit-o, de-a lungul vieții.
• Printre cei cu dependență, 47,5% au administrat altcuiva și 39,3% au primit-o. Aceasta subliniază amploarea evenimentelor de supradoză și importanța acestor canale informale de distribuție.

Sensibilități și limitări

• Fiind un sondaj online, non-răspunzătorii digitali lipsesc, iar proporția cu studii superioare e suprareprezentată, putând duce la overestimarea cunoașterii naloxonei.
• Stigma și potențialele neadevăruri pot introduce bias, deși întrebările au fost formulate clar și s-a exclus un subset de respondenți care nu au trecut de „verificarea atentiei”.
• Eșantionul de „dependență de opioide” ar putea nu reprezenta strict populația DSM-5 opioid use disorder la nivel național.
• Nu e clar cum s-au suprapus politicile de stat asupra disponibilității, nici efectele cronologice (ex. după 2015, când ICD-10 a înlocuit ICD-9, ar fi putut apărea diferențe de codare).
• Studiul e transversal, deci nu putem deduce cauzalitatea privind politica și efectul asupra adoptării naloxonei.

Concluzii

Deși naloxona pare a fi tot mai prezentă în politicile publice și în multiple canale de distribuție (farmacii, centre comunitare, vânzări fără prescripție medicală), acest sondaj online - cu un eșantion reprezentativ la nivel național și un eșantion separat de persoane cu dependență opioidă - sugerează:

• Mai puțin de jumătate dintre adulții din SUA știu corect că naloxona oprește supradoza de opioide.
• Totuși, printre cei cu potențial mare de risc, cunoașterea e mult mai extinsă (până la 90+%).
• Peste 60% din eșantionul de dependenta opioidă au în posesie naloxona și aproape jumătate au administrat deja cuiva naloxona.
• Diferența mare între „au avut în posesie vreodată” și „au cumpărat vreodată” evidențiază faptul că datele despre vânzări farmaceutice nu captează complet accesul la naloxonă (mulți o primesc gratuit sau prin rețele informale).

Astfel, datele de față accentuează importanța continuării inițiativelor de creștere a accesului la naloxonă, nu doar prin extinderea vânzărilor fără prescripție medicală, ci și prin intervenții comunitare și parteneriate cu rețele de reducere a riscurilor. În special, promovarea portului naloxonei la cei care cunosc pe cineva la risc ridicat poate aduce un plus semnificativ la prevenirea deceselor.