Stresul matern poate perturba sănătatea intestinală a sugarului, cu riscuri pe termen lung

Studiile recente arată că sănătatea mamei în perioada perinatală (de la concepție până la un an post-partum) are un impact major asupra dezvoltării fătului și a sugarului, inclusiv prin modul în care stresul matern afectează structura și funcțiile microbiotei intestinale atât la mamă, cât și la copil. Totodată, un interes aparte îl suscită și microbiota laptelui matern, recunoscută drept o sursă de microorganisme și compuși bioactivi importanți pentru sănătatea nou-născutului. Totuși, studiile care abordează direct efectul stresului perinatal asupra acestor trei microbiote (maternă, a sugarului, și a laptelui matern) sunt rare și cu rezultate neconcludente.
Cercetătorii de la Colegiul Universitar din Cork, Irlanda, au urmărit să identifice și să sintetizeze literatura disponibilă pe tema „Influența stresului matern perinatal asupra microbiotei intestinale la mamă și sugar și asupra microbiotei laptelui matern”. Principalele obiective au fost:

• Metodele de măsurare a stresului matern și a microbiotei.
• Efectul stresului perinatal asupra speciilor bacteriene specifice din microbiota (atât a mamei, cât și a sugarului).
• Legătura dintre stres și diversitatea microbiotei (alfa și beta diversitate).
• Identificarea lacunelor în cunoaștere și orientarea viitoarelor cercetări.

Metodologie

• S-a urmat protocolul JBI (Johanna Briggs Institute) și ghidul PRISMA ScR.
• Au fost căutate 5 baze de date (CINAHL, Psych Info, PubMed, Web of Science și Scopus), cu limită temporală 2014-2024, fără restricții inițiale de limbă (dar în final incluse doar articole în engleză).
• S-au aplicat criterii de includere/excludere pentru a se concentra pe studii primare care au abordat populația de mame și sugari <6 luni (sau până la un an, când e vorba de alăptare), care au măsurat stresul (prin scale psihologice și/sau biomarkeri fiziologici) și au investigat microbiota (intestinală maternă, sugar și/sau lapte matern).
• Analiza finală a inclus doar 7 studii.

Rezultate

Definirea și măsurarea stresului perinatal

• Au existat variații mari în instrumentele folosite pentru a evalua stresul, de la chestionare auto-raportate (Perceived Stress Scale - PSS, Daily hassles scale, etc.) până la măsurători biomarker (ex. cortizol în salivă, păr sau ser).
• Studiile care folosesc DOAR chestionare subiective au avut rezultate inconsistente legate de impactul stresului asupra microbiotei. În schimb, acelea care au adăugat și parametri obiectivi (ex. cortizol salivar, citokine) au găsit asocieri mai clare între stres și modificările microbiotei.

Stresul perinatal și microbiota intestinală a mamei

Din 7 studii incluse, doar 2 s-au axat exclusiv pe microbiota maternă. Ambele foloseau parametri atât subiectivi, cât și obiectivi. Rezultatele indică faptul că stresul poate altera compoziția taxonomică a microbiotei (ex. scădere de Akkermansia, Bacteroides ș.a.), însă aceste date sunt preliminare.  

Stresul perinatal și microbiota sugarului

• 5 studii au investigat interacția stresului matern cu microbiota sugarilor. Patru au găsit asocieri semnificative: creșteri de bacterii potențial patogene (Escherichia coli, Serratia, Haemophilus) și scăderi de bacterii “benefice” (Bifidobacterium, Lactobacillus, Akkermansia) la sugarii expuși la mame cu nivel crescut de stres, însă un studiu a raportat rezultate aparent opuse (creșterea Lactobacillus și Bifidobacterium la cei cu mame stresate).
• Legat de diversitatea microbiotei sugarului, există rezultate mixte: unii autori (Zijlmans, Weiss) au raportat creșterea diversității sub stres, alții (Jahnke) - scăderea diversității, iar unii (Aatinski) nu au găsit nicio asociere semnificativă.

(In)Existența de studii despre stresul perinatal și microbiota laptelui matern

Niciunul dintre studiile incluse nu s-a focalizat pe efectul stresului matern asupra compoziției microbiotei din laptele uman. Totodată, nu s-au găsit studii ce să coreleze direct stresul, compoziția laptelui și impactul asupra sugarului.

Identificarea lacunelor și recomandări viitoare

• Până în prezent, aproape că lipsesc studii despre modul în care stresul matern poate modifica microbiota laptelui matern. Aceasta e o zonă cu potențial mare de cercetare având în vedere rolul crucial al laptelui în colonizarea inițială a sugarului.
• Mulți factori care influențează microbiota (mod de naștere, dieta, medicație, factori genetici) n-au fost mereu controlați adecvat. O mai bună standardizare a factorilor de confuzie ar îmbunătăți comparațiile între studii.
• Majoritatea studiilor au fost transversale, lipsind investigațiile longitudinale, deși microbiota e dinamică și modulată de evenimente (ex. postpartum).
• Este necesară includerea unor mostre mai mari și mai diverse cultural/geografic, dat fiind că majoritatea studiilor au fost realizate în zone din SUA și Europa de Nord.

Concluzii

Această scoping review evidențiază o zonă de cercetare în plină dezvoltare, dar încă fragmentată, cu puține studii solide despre relația dintre stresul matern perinatal și microbiota intestinală la mamă și sugar - și absența unor cercetări despre microbiota laptelui matern. Deși există indicii că stresul poate induce modificări ale florei intestinale (scăzând bacteriile benefice și crescând patogenii), rezultatele rămân neuniforme și dependente de modalitățile de măsurare a stresului. În plus, factorii de confuzie (dietă, antibioterapie, modul de naștere, index de masă corporală etc.) pot influența puternic validarea concluziilor.

Pentru consolidarea dovezilor:

• Este necesar un design longitudinal și multi-punct (înainte, în timpul și după naștere) al prelevărilor atât pentru stres (inclusiv biomarkeri obiectivi), cât și pentru probe de microbiotă.
• Trebuie dezvoltate studii care să includă microbiota laptelui matern și legătura acesteia cu stresul și transferul microbian la sugar.
• Se recomandă integrarea mai bună a confounder-ilor într-o analiză cuprinzătoare.
• Extinderea cercetărilor în țări din afara Europei și SUA, pentru a surprinde diverși factori culturali, dietetici și genetici.

Astfel, înțelegerea profundă a modului în care stresul perinatal afectează microecologia intestinală maternă, a sugarului, și potențial al laptelui matern, ar putea deschide calea către intervenții mai eficiente de prevenire și reducere a riscului de boli cronice.