Stimularea profundă a creierului: o nouă abordare pentru tratamentul dependenței de alcool și opioide

Spitalele din Cambridge și Londra sunt pregătite să testeze o tehnologie revoluționară pentru tratarea dependenței severe de alcool și opioide, utilizând stimularea profundă a creierului (DBS – Deep Brain Stimulation). Această procedură, care implică implantarea de electrozi în zone specifice ale creierului, are scopul de a modula activitatea neuronală, reduce poftele și îmbunătăți autocontrolul. Studiul, numit Brain-PACER (Brain Pacemaker Addiction Control to End Relapse), este o colaborare între Universitatea Cambridge, King's College London și Universitatea Oxford și reprezintă primul studiu multicentric de amploare care explorează eficacitatea DBS în prevenirea recidivelor în cazul dependențelor severe.

Ce este stimularea profundă a creierului și cum funcționează?

DBS este o tehnică neurochirurgicală utilizată de zeci de ani în tratamentul tulburărilor neurologice, cum ar fi boala Parkinson, distonia și tulburarea obsesiv-compulsivă (toc). Procedura presupune:

Implantarea unor electrozi în anumite regiuni ale creierului, identificate ca fiind implicate în recompensă, motivație și luarea deciziilor.
Conectarea electrozilor la un stimulator (asemănător unui pacemaker cardiac), amplasat sub piele, care emite impulsuri electrice pentru normalizarea activității neuronale.
Reglarea parametrilor de stimulare, astfel încât tratamentul să fie personalizat și adaptat în funcție de răspunsul pacientului.
Posibilitatea de ajustare și reversibilitate, oferind o opțiune flexibilă pentru pacienți, fără a implica modificări permanente ale creierului.

Obiectivele studiului Brain-PACER

Studiul urmărește două obiective principale:

Evaluarea eficacității DBS în tratarea dependenței de alcool și opioide în cadrul unui studiu controlat randomizat.
Înțelegerea mecanismelor cerebrale care stau la baza dependenței, ceea ce poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

Profesor Valerie Voon, coordonatoarea studiului de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Cambridge, subliniază că DBS ar putea oferi o soluție pentru pacienții cu dependență severă, care nu au răspuns la tratamentele existente. Similar modului în care DBS a transformat tratamentul unor boli neurologice grave, cercetătorii speră să obțină beneficii similare pentru pacienții cu dependență severă.

Ce regiuni ale creierului sunt vizate?

Studiul Brain-PACER se concentrează pe două regiuni cerebrale esențiale în comportamentele adictive:

Nucleus accumbens – implicat în procesarea recompenselor și motivației, responsabil de mecanismele care determină repetarea consumului de substanțe. Stimularea acestei zone poate reduce dorința de consum, prin reglarea nivelurilor de dopamină din sistemul de recompensă.
Capsula internă ventrală – o regiune care conectează diferite zone ale creierului implicate în luarea deciziilor și controlul impulsurilor. Stimularea acestei zone poate îmbunătăți capacitatea de autocontrol, ajutând pacienții să reziste tentației de recidivă.

Aceste două zone sunt direct implicate în formarea și menținerea dependenței, iar stimularea lor prin DBS ar putea ajuta pacienții să își recapete controlul asupra propriului comportament.

Profesor Keyoumars Ashkan, neurochirurg la King's College Hospital și principalul chirurg al studiului, consideră că DBS ar putea reprezenta un progres major în tratarea dependențelor severe, oferind o nouă speranță pacienților și familiilor lor. Dependența de opioide și alcool are un impact devastator asupra sănătății și calității vieții pacienților, dar și asupra societății, prin creșterea costurilor asociate tratamentului, pierderilor economice și problemelor sociale.

Unul dintre avantajele majore ale DBS este siguranța și flexibilitatea sa:

Este o procedură bine tolerată, utilizată deja pentru alte afecțiuni neurologice.
Poate fi reglată sau oprită, în funcție de răspunsul pacientului.
Nu implică distrugerea țesutului cerebral, ceea ce o face reversibilă.

Dr. David Okai, de la King's College London, subliniază că DBS este o metodă sigură și ajustabilă, ceea ce o face potrivită pentru pacienții care nu au răspuns la tratamentele convenționale. Studiul își propune să demonstreze eficacitatea DBS și să contribuie la adoptarea acestei metode ca tratament standard pentru dependențele severe.

Implicații pentru viitor și recrutarea pacienților

Brain-PACER este primul studiu de acest tip la nivel internațional care explorează DBS pentru tratamentul dependenței într-un cadru controlat și multicentric. Studiul va colecta date detaliate despre impactul stimulării cerebrale asupra dorinței de consum și recidivei, oferind o perspectivă mai clară asupra mecanismelor cerebrale care susțin dependența.

Cercetătorii recrutează persoane cu dependență severă de alcool sau opioide, interesate să participe la studiu. Pacienții trebuie să fi încercat anterior tratamente standard fără succes și să fie dispuși să urmeze monitorizarea pe termen lung. Cei interesați pot afla mai multe detalii pe site-ul Brain-PACER.

Concluzii

DBS reprezintă o direcție promițătoare pentru tratarea dependenței, oferind o alternativă pacienților care nu au răspuns la metodele convenționale. Studiul Brain-PACER are potențialul de a transforma complet abordarea dependenței, deschizând calea pentru tratamente personalizate, bazate pe înțelegerea profundă a mecanismelor cerebrale. Dacă rezultatele vor fi pozitive, DBS ar putea deveni o soluție revoluționară pentru dependențele severe, oferind pacienților o șansă reală de recuperare și reintegrare în societate.

Data actualizare: 20-03-2025 | creare: 20-03-2025 | Vizite: 37

Bibliografie

University of Cambridge
Image by kjpargeter on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Consumul excesiv de alcool în adolescență legat de riscuri la vârsta mijlocie

Un studiu realizat de Universitatea din Michigan a descoperit că adulții cu vârste între 35 și 60 de ani consu...

Consumul excesiv de alcool la adolescenți poate determina schimbări cerebrale pe termen lung

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea de Stat din Pennsylvania arată că alcoolul, în special dac�...

Cum afectează consumul de canabis sănătatea creierului?

Marijuana (canabis) recreativă și medicinală a devenit treptat disponibilă în tot mai multe state din SUA, ast...

Un compus din extractul de rozmarin poate reduce sensibilitatea la cocaina
Cazurile de schizofrenie legate de tulburarea consumului de canabis aproape s-au triplat în ultimii 17 ani (studiu)
Obiceiul de a căuta droguri, un factor de risc pentru recidivă în rândul foștilor consumatori de droguri
Un antidiabetic a redus consumul de alcool la șobolani

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Stimularea cerebrală profundă la bolnavii cu Parkinson ar putea afecta abilitatea de a înota

Un articol recent publicat în revista Neurology, a identificat 9 cazuri de pacienți cu boală Parkinson care și-...

O terapie mai bună de stimulare cerebrală profundă pentru tulburarea obsesiv-compulsivă

Cercetătorii de la Institutul Național de Tulburări Neurologice din SUA au capturat mai mult de 1.000 de ore de ...

Un nou model oferă o explicație asupra modului în care stimularea profundă a creierului funcționează

Într-un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Boston și de la Picower Institute for Learning and ...

Stimularea cerebrală poate îmbunătăți tulburările asociate înaintării în vârstă în învățarea unor noi abilități motorii

Stimularea profundă a creierului, o potențială terapie pentru depresia rezistentă la tratament

Stimularea profundă a creierului, un potențial tratament al tulburării obsesiv-compulsive

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum