Statul prelungit în picioare la locul de muncă asociat cu o tensiune arterială crescută
Un studiu recent realizat de cercetători finlandezi de la Universitatea din Turku și publicat în 2024 în Medicine & Science in Sports & Exercise a investigat efectele comportamentului fizic în timpul muncii asupra tensiunii arteriale pe parcursul a 24 de ore. Rezultatele acestui studiu evidențiază faptul că activitățile fizice de la locul de muncă, inclusiv statul prelungit în picioare, pot avea efecte negative asupra sănătății cardiovasculare, în timp ce timpul petrecut așezat poate fi asociat cu beneficii.
Metodologia studiului
Studiul, parte a proiectului Finnish Retirement and Aging Study (FIREA), a inclus angajați municipali din Finlanda care se apropiau de vârsta pensionării. Metodologia utilizată a fost complexă și bine structurată:
- Participanți: Studiul a inclus peste 800 de angajați cu vârste apropiate de pensionare.
- Monitorizare activități fizice: Activitatea fizică a fost măsurată cu ajutorul accelerometrelor purtate la coapsă, care au înregistrat mișcările participanților în timpul orelor de muncă, al timpului liber și în zilele libere.
- Monitorizare tensiune arterială: Participanții au purtat un monitor portabil de tensiune arterială care a măsurat automat valorile tensiunii arteriale la fiecare 30 de minute, timp de 24 de ore.
- Evaluare: Cercetătorii au analizat diferențele dintre tensiunea arterială pe 24 de ore și comportamentul fizic, luând în considerare timpul petrecut stând, mișcându-se sau în picioare.
Rezultatele studiului
-
Statul prelungit în picioare:
- Participanții care au petrecut perioade lungi stând în picioare la locul de muncă au prezentat valori crescute ale tensiunii arteriale pe 24 de ore.
- Explicația propusă de cercetători este că organismul trebuie să crească circulația către membrele inferioare, ceea ce duce la constricția vaselor de sânge și la creșterea efortului cardiac.
-
Munca sedentară:
- Spre deosebire de statul în picioare, munca predominant sedentară nu a fost asociată cu o creștere a tensiunii arteriale.
- Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat că lipsa activității fizice în timpul liber poate amplifica efectele negative ale sedentarismului.
-
Activitatea fizică recreațională:
- Activitatea fizică în timpul liber, mai ales exercițiile aerobice viguroase, a fost asociată cu beneficii clare asupra tensiunii arteriale și sănătății cardiovasculare generale.
- Exercițiile fizice diverse contribuie la menținerea condiției fizice, ajutând la gestionarea mai ușoară a stresului fizic generat de munca zilnică.
-
Tensiunea arterială pe 24 de ore:
- Valorile crescute ale tensiunii arteriale pe parcursul întregii zile și lipsa scăderii acesteia pe timpul nopții sunt factori de risc majori pentru rigidizarea vaselor de sânge și creșterea sarcinii asupra inimii.
Recomandări practice
-
Pauze regulate pentru reducerea statului în picioare:
- Este recomandat ca persoanele care lucrează stând în picioare să ia pauze frecvente pentru a se mișca sau pentru a sta jos.
- O pauză la fiecare 30 de minute poate ajuta la reducerea stresului asupra sistemului cardiovascular.
-
Activitate fizică diversificată în timpul liber:
- Este esențial ca persoanele cu locuri de muncă sedentare să își crească nivelul de activitate fizică în timpul liber, pentru a contrabalansa efectele negative ale sedentarismului.
-
Evitarea suprasolicitării fizice la locul de muncă:
- Activitatea fizică intensă la locul de muncă nu trebuie confundată cu exercițiile fizice benefice; aceasta poate avea efecte adverse asupra inimii și vaselor de sânge.
Concluzii
Studiul confirmă că tipul de activitate fizică desfășurată la locul de muncă joacă un rol important în sănătatea cardiovasculară. În timp ce activitatea fizică în timpul liber rămâne benefică, expunerea la stat prelungit în picioare poate crește riscul de hipertensiune arterială pe 24 de ore. Astfel, o combinație echilibrată între activitate fizică diversificată în timpul liber și pauze regulate la locul de muncă poate contribui la protejarea sănătății cardiovasculare.
hipertensiunea arterială – informații suplimentare
Hipertensiunea arterială este definită prin creșterea persistentă a tensiunii arteriale peste valorile normale, care sunt de obicei sub 120/80 mmHg. Această afecțiune este un factor de risc major pentru boli cardiovasculare, incluzând infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Factorii care contribuie la dezvoltarea hipertensiunii includ:
- Dieta bogată în sare
- Stresul
- Lipsa activității fizice
- Consumul excesiv de alcool
- Fumatul
- Istoricul familial
Gestionarea hipertensiunii include modificarea stilului de viață, activitate fizică regulată, o dietă sănătoasă și, în cazurile mai severe, tratament medicamentos.
Associations between Leisure and Work Time Activity Behavior and 24 H Ambulatory Blood Pressure among Aging Workers. Medicine & Science in Sports & Exercise.
doi.org/10.1249/mss.0000000000003594.
Image by kues1 on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Hipertensiunea portala
- Hipertensiunea arteriala (HTA)
- Hipertensiunea indusa de sarcina - Preeclampsia si eclampsia
- Boala cardiaca hipertensiva
- Hipertensiunea arteriala la copil
- Hipertensiunea de halat alb (sindromul de halat alb)
- Hipertensiunea arterială secundară de cauză endocrină
- Hipertensiunea arterială la gravidă
- Inhibitorii enzimei de conversie (IECA)
- Dieta in hipertensiunea arteriala
- Alimentele cu multă sare și efectul lor asupra sănătății
- Valori glicemie!
- Tensiunea
- Hipertensiune la 17 ani?
- Hipertensiune arteriala varstnic
- Diabet disfunctie erectila
- Probleme cu Tensiunea?
- Tratamentul antihipertensiv
- Hipertensiune
- Tensiune arterială sistolică mare