Somnul fragmentat este un semn distinctiv al celei mai frecvente boli hepatice

Prevalența bolii hepatice steatozice asociată cu disfuncția metabolică (MAFLD), cunoscută anterior ca boala ficatului gras non-alcoolic, crește alarmant la nivel global, fiind alimentată de ratele crescute de obezitate și de stilurile de viață sedentare. În prezent, MAFLD este cea mai frecventă afecțiune hepatică, afectând aproximativ 30% dintre adulți și între 7% și 14% dintre copii și adolescenți. Se estimează că, până în 2040, această prevalență va depăși 55% dintre adulți.

Riscuri asociate cu MAFLD

Persoanele care suferă de MAFLD au un risc crescut de a dezvolta o serie de afecțiuni grave, inclusiv diabet, carcinom hepatocelular, diverse tipuri de cancer non-hepatic, boală cronică de rinichi, sarcopenie legată de vârstă și boli cardiovasculare. Acest lucru subliniază necesitatea înțelegerii și gestionării eficiente a acestei boli.

Legătura dintre MAFLD și tulburările de somn

Studii anterioare au sugerat că perturbările ceasului circadian și ale ciclului de somn pot contribui la dezvoltarea MAFLD. Cu toate acestea, Academia Americană de Medicină a Somnului a recomandat utilizarea măsurătorilor obiective, în locul celor subiective precum chestionarele de somn, pentru a stabili o legătură clară între tulburările de somn, ritmul circadian și MAFLD, precum și forma sa mai severă, MASH (steatohepatita metabolică asociată).

MASH reprezintă o formă avansată de MAFLD, în care ficatul suferă leziuni din cauza inflamației și a cicatrizării țesutului hepatic, ca urmare a acumulării anormale de grăsime.

Un grup de cercetători de la Universitatea din Basel a realizat un studiu pentru a examina legătura dintre MAFLD și tulburările de somn, folosind actigrafia - monitorizarea activității motorii printr-un senzor purtat la încheietura mâinii. Între 2019 și 2021, au fost recrutați 46 de adulți diagnosticați cu MAFLD, MASH sau MASH cu ciroză. Ca grupuri de comparație, au fost incluși opt pacienți cu ciroză hepatică neasociată cu MASH și 16 voluntari sănătoși, de vârstă similară.

Participanții au purtat actigrafe 24/7, care au înregistrat lumina, activitatea fizică și temperatura corporală. Pe parcursul celor patru săptămâni de studiu, aceștia au vizitat clinica la început, la mijloc și la sfârșit, fiind supuși investigațiilor clinice, completând chestionare despre obiceiurile de somn și ținând un jurnal de somn.

Principalele descoperiri ale studiului

• Fragmentarea somnului: Pacienții cu MAFLD au prezentat o fragmentare semnificativă a somnului nocturn. Aceștia s-au trezit cu 55% mai frecvent pe parcursul nopții și au petrecut cu 113% mai mult timp trezi după adormire, comparativ cu voluntarii sănătoși.
• Somn diurn crescut: Persoanele cu MAFLD au dormit mai des și pentru perioade mai lungi în timpul zilei, sugerând o perturbare a ritmului somn-veghe.
• Parametri metabolici: Toți pacienții cu MAFLD erau obezi, iar 80% prezentau sindrom metabolic. Aceștia aveau niveluri semnificativ mai ridicate de trigliceride, glucoză și insulină în sânge, dar niveluri mai scăzute de colesterol total, LDL („colesterol rău”) și HDL („colesterol bun”) comparativ cu participanții sănătoși.
• Percepția subiectivă a somnului: În jurnalele de somn, 32% dintre pacienții cu MAFLD au raportat tulburări de somn cauzate de stres psihologic, față de doar 6% dintre voluntarii sănătoși. Aceștia au perceput somnul ca fiind perturbat și ineficient, cu dificultăți în adormire.

Implicarea fragmentării somnului în patogeneza MAFLD

Rezultatele studiului sugerează că fragmentarea somnului joacă un rol important în dezvoltarea MAFLD la om. Cu toate acestea, nu este clar dacă MAFLD cauzează tulburări de somn sau dacă tulburările de somn contribuie la apariția MAFLD. Mecanismele subiacente ar putea implica factori genetici, de mediu și activarea răspunsurilor imune, toate fiind influențate de obezitate și sindrom metabolic.

Eficacitatea intervențiilor de igienă a somnului

Cercetătorii au încercat să îmbunătățească calitatea somnului participanților printr-o singură sesiune de educație privind igiena somnului, în care au fost oferite sfaturi practice pentru îmbunătățirea obiceiurilor de somn. Cu toate acestea, această intervenție nu a dus la îmbunătățiri semnificative ale calității sau cantității somnului, nici conform măsurătorilor actigrafice, nici conform raportărilor subiective.

Recomandări pentru viitoare cercetări și intervenții

Autorii sugerează că viitoarele studii ar trebui să exploreze sesiuni continue de consiliere pentru somn sau intervenții precum terapia cu lumină, în combinație cu alte modificări ale stilului de viață, pentru a îmbunătăți ciclul somn-veghe la pacienții cu MAFLD. Abordări mai intensive și pe termen lung ar putea fi necesare pentru a avea un impact semnificativ asupra ritmului circadian și a evoluției bolii.

Concluzii

Studiul oferă dovezi obiective că pacienții cu MAFLD au tulburări semnificative ale somnului, caracterizate prin fragmentare și treziri frecvente pe parcursul nopții. Aceste perturbări ale somnului ar putea juca un rol în dezvoltarea și progresia MAFLD. Gestionarea eficientă a somnului și intervențiile țintite ar putea reprezenta o componentă crucială în abordarea holistică a pacienților cu MAFLD, contribuind la îmbunătățirea rezultatelor clinice și a calității vieții.

sursa: MedicalXpress