Simptomele post-COVID ar putea include tulburări ale microbiotei intestinale

Potrivit unui studiu din Brazilia, simptomele post-COVID ar putea include tulburări ale microbiotei intestinale la persoanele cu formă severă a bolii. Cel mai afectat organ din infecția cu SARS-CoV-2, pe lângă aparatul respirator, este tractul gastrointestinal. Studiul actual sugerează o asociere între severitatea bolii și tulburările microbiotei intestinale.
Studiul a inclus 72 pacienți post-COVID și 59 de participanți sănătoși, cărora li s-au recoltat probe de scaun, cu scopul analizei compoziției microbiotei intestinale. Aceste probe au fost colectate la aproximativ 2 luni de la infecția cu SARS-CoV-2, fiind ulterior transplantate la șoricei fără microbi.

Conform rezultatelor, între pacienții post-COVID și indivizii sănătoși nu s-au observat diferențe semnificative în ceea ce privește compoziția și diversitatea microbiotei intestinale. Totuși, pacienții infectați cu SARS-CoV-2 aveau în componența scaunului nivele scăzute de acetat și butirat, față de persoanele sănătoase. Concluziile sunt că infecția cu SARS-CoV-2 determină tulburări ale microbiotei intestinale.

Pentru a se analiza prevalența bacteriilor rezistente la antibiotic în probele de scaun, cercetătorii au studiat familia Enterobacteriaceae. S-a observat că pacienții post-COVID aveau un nivel semnificativ mai crescut de tulpini de Enterobacteriaceae multidrog-rezistente în microbiota intestinală, la antibioticele beta-lactamice și la peniciline. Mai mult, microbiota pacienților post-infecție cu SARS-CoV-2 conținea nivele crescute de Klebsiella și cantități scăzute de Escherichia rezistentă la antibiotice.

Alte rezultate ale studiului sunt faptul că nu s-au identificat diferențe semnificative în ceea ce privește translocarea bacteriană intestinală. De asemenea, nu par să existe diferențe între nivelele sangvine al mediatorilor proinflamatori între cele 2 grupuri studiate. Totuși, la pacienții post-COVID s-a observat un nivel mai scăzut de interleukină-10 (IL-10) și un nivel mai mare de leziuni epiteliale intestinale.

În concluzie, rezultatele sugerează că infecția cu SARS-CoV-2 determină leziuni la nivelul epiteliului intestinal, fără un grad mare de inflamație sistemică.

În ceea ce privește transplantarea microbiotei intestinale a pacienților post-COVID la cobai, acest lucru nu a determinat tulburări importante la nivelul tractului intestinal, ci mai degrabă la nivel pulmonar, unde s-a observat o creștere a inflamației.
Mai mult, transplantarea poate face cobaii mai susceptibili la infecții pulmonare determinate de tulpini de Klebsiella pneumoniae rezistente la antibiotice.

Studiul a mai observat la cobai și scăderea nivelului de factori neuroprotectivi, spre exemplu BDHF (brain-derived neurotrophic factor – factor neurotrofic derivat din creier) și PSD-95 (postsynaptic density protein – densitatea postsinaptică). De asemenea, s-a raportat creșterea expresiei factorului de necroză tumorală TNF alfa. Mai mult, transplantarea microbiotei se asociază cu scăderea performanței cognitive a cobailor.

sursa: News Medical